Banca Naţională a României (BNR) menţine proiecţia de inflaţie pentru sfârşitul acestui an la 3,5%, iar pentru 2014 se aşteaptă la 3,2%, a declarat, joi, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
"Pentru aceste proiecţii ne bazăm pe faptul că factorii care au împins inflaţia în sus sunt tranzitorii, nu mizăm pe doi ani agricoli buni, ci normali. Avem experienţa ca un an agricol bun să fie urmat de unul cel puţin normal. De asemenea, nu avem o inflaţie pe inflamarea cererii, la cum a evoluat CORE2 ajustat, fiind aproape stabilă, înseamnă că avem o calibrare corectă a politicii monetare şi vrem s-o menţinem", a spus Isărescu
Potrivit acestuia, pe partea externă balanţa riscurilor este echilibrată, în ceea ce priveşte influenţa în inflaţie.
"Avem incertitudini cu privire la intervalul de timp necesar refacerii economiei Uniunii Europene, vom avea volatilitatea cursului de schimb faţă de euro. S-ar putea să avem volatilităţi ceva mai mari faţă de cum ne-am obişnuit în anii anteriori, dar aici balanţa riscurilor este echilibrată şi mai toate aceste volatilităţi depind şi de maniera în care vor evolua fluxurile de capital către economiile emergente din euro. Aţi văzut cât de repede s-a schimbat, ceea ce apare sub denumirea sentimentul investitorului, în pozitiv, în această lună sau în luna ianuarie, faţă de România. Acest lucru ne-a ajutat, să spunem, pe multiple planuri. O asemenea schimbare rapidă de sentiment îţi ridică o problemă dacă el nu se poate schimba la fel de repede şi în sens invers şi trebuie să fim precauţi", a afirmat guvernatorul Băncii Centrale.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte preţurile materiilor prime pe piaţa internaţională pe termen scurt, balanţa riscurilor este echilibrată.
"Nu vedem deocamdată riscuri majore. Pe termen mediu credem că, în continuare, pe măsură ce economiile est-europene, americane, se vor redresa, balanţa riscurilor este de abatere în sus. Avem incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a reformelor structurale. Credem în programul guvernamental, dar ştim, din trecutul istoric de după '89 din această ţară, cât de greu este să faci reforme structurale. Eu ştiu, şi personal, că doar am fost un an în fruntea Guvernului aşa că nu mă feresc să spun că aici riscurile de abatere sunt în sus pentru că de fiecare dată la nivelul întreprinderilor, mă refer cele de stat, apar probleme, se complică lucrurile cu aspecte sociale, cu chestiuni politice, cu dificultăţi de multe ori tehnice şi nu ai cum să fii optimist aici. Trebuie să fii realist şi am pus un risc de abatere în sus pentru că vrem să fim realişti", a mai afirmat Guvernatorul BNR.
În ceea ce priveşte preţurile administrate, acesta consideră că riscurile de abatere a inflaţiei sunt în sus şi este posibil să existe o suprareacţie, aşa cum au apărut în decembrie şi ianuarie influenţele certificatelor verzi.
"Noi nu ştim exact, să fim foarte sinceri, ce certificate şi ce alte chestiuni se vor mai introduce în perioada următoarelor două luni şi care este impactul asupra preţurilor şi de aceea am crescut riscul de abatere în sus", a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR arăta, marţi, că se aşteaptă la o inflaţie de 5-6% în prima parte a acestui an.
"Prognoza noastră este că în următoarele luni inflaţia se va situa undeva între 5% şi 6%, depinde şi de cum evoluează preţurile volatile şi aici mă refer la agricultură", a spus Isărescu. Mugur Isărescu a precizat, în acest context, că nu crede că impactul majorării tarifelor la gaze naturale şi electricitate asupra preţurilor alimentare va fi unul major.
"În ceea ce priveşte preţurile agroalimentare, într-o Românie cu agricultură dependentă de natură, vremea este factorul cel mai important", a precizat Isărescu.
Pe de altă parte, acesta a arătat că inflaţia a crescut în luna decembrie 2012, rata anuală de 4,95% plasându-se în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi peste nivelul de 3,14% înregistrat în decembrie 2011.
Potrivit lui Isărescu, în ultimul trimestru din 2012 rata inflaţiei a fost influenţată pozitiv de corecţia preţurilor volatile, de un trend descendent al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, aprecierea nominală a leului faţă de dolar şi euro spre sfârşitul anului 2012 şi un deficit amplu de cerere.
Negativ au influenţat inflaţia, majorările unor preţuri administrate, creşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi încorporarea treptată în preţurile de consum a creşterii costurilor cu materiile prime vegetale.
