Situat în Brăila, pe strada Ana Aslan nr.27, într-o frumoasă casă proaspăt renovată, "Casa Umorului Desenat" este un muzeu dedicate graficii satirice şi caricaturii. Secţie a Muzeului Brăilei "Carol I", cocheta unitate expoziţională ne propune pentru luna ianuarie 2024, o surpriză de proporţii prin tema "Benedict Gănescu. De la caricatură la simbol", prezentare dedicată aniversării a 95 ani de la nașterea artistului care a ţinut ocupate pagini întregi din ziare şi reviste, fiind unul din maeştrii desenului satiric şi graficii din România.
Curatorul expoziției este Alina Ruxandra Mircea - muzeograf șef al secției Artă. Familia lui Benedict Gănescu, prin nepoata sa care locuieşte la Galaţi, a oferit muzeului brăilean peste 70 de lucrări înrămate si două mape pline de schiţe şi desene. Expoziția a fost aranjată de Alina Ruxandra Mircea ajutată de Liliana Gâță, conservator la secția Artă, şi rămâne deschisă până în 31 martie 2024.
Într-o expunere de orizont cultural, doamna Alina Ruxandra Mircea scrie că:
"Benedict Gănescu este creatorul unui limbaj distinct, foarte rafinat și în același timp foarte modern, bazat pe rigoare geometrică. Este artistul care a dus grafica satirică până la hotarele abstracționismului. Stilul pe care l-a dezvoltat începând din anii 1960 a conferit autonomie graficii umoristice, emancipând-o de suportul textual, de «legendă», și, treptat, de orice element exterior imaginii. La Benedict Gănescu, mediul desenului și mesajul lui sunt consubstanțiale, calitățile satirice sunt intrinseci calităților formale, iar caricatura, așa cum pe drept a remarcat publicistul Mihai Pelin, «glisează spre simbol». Cuprinzând nu mai puțin de 78 lucrări de artă și materiale documentare reprezentând, cu aproximație, patru decenii de activitate, expoziția de Casa Umorului Desenat caută să ofere publicului o imagine de ansamblu asupra «momentului Benedict Gănescu» în grafica românească".
Benedict Gănescu s-a născut la Craiova în 14 ianuarie 1929, în mahalaua Dudulenilor (aceiași Duduleni din piesa Gaițele de Alexandru Kirițescu). A urmat școala Petrache Poenaru și Liceul Comercial Gheorghe Chițu din Craiova, apoi s-a înscris la Academia Comercială din București, dar după an a renunțat și s-a înmatriculat în 1949 la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, București, unde l-a avut profesor pe pictorul Camil Ressu.
A fost membru în redacțiile revistelor Contemporanul, Luceafărul, Gazeta literară, Secolul XX și Urzica. A fost redactor artistic la revistele Ramuri (Craiova) și Tribuna României (București) şi a lucrat ca pictor scenograf la Teatrul Dramatic Galați (decoruri și costume la piesa "R.U.R." de Karel Čapek) și la teatrul din Craiova (Doi tineri din Verona de William Shakespeare, regia Vlad Mugur).
Într-un comentariu la adresa operei acestui artist, Maria-Magdalena Crişan spunea că "a fost un mare artist, care a ajuns să dea echivalenţa gândului prin semne. În cazul lui, departajarea între genuri este un lucru mai puțin interesant. Ceea ce el a făcut a fost mult mai aproape de esenţa pe care Michelangelo o numea «cosa mentale», capacitatea semnului plastic de a vizualiza, de a putea «capta» meandrele sufletului filtrate de raţiune, de cunoaştere".
La vernisajul expoziţiei a participat si graficianul gălăţean Florian Doru Crihană, un prieten al Casei Umorului Desenat, cel care a mijlocit donaţia lucrărilor lui Benedict Gănescu de la familie la muzeu. Vizitatorii, printre care şi un numeros grup al "Acadamiei bunicilor", au avut parte de un plăcut dialog cu doamna Alina Ruxandra Mircea, curatoarea expoziţiei, şi cu doamna Armanda Filipine, jurnalistă si activistă culturală din Brăila.
Fotografii ↓: Cornel Gingăraşu şi Adrian Mociulschi
