Peste 100 de tineri s-au aflat, săptămâna trecută, la limita dintre civilizaţie şi barbar - au admirat Valul lui Traian, hotarul antic al civilizaţiei romane, în cadrul unei acţiuni organizate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi. De asemenea, prin intermediul acestei ample manifestări a fost marcată şi Ziua Internaţională a Monumentelor Istorice şi Siturilor, sărbătorită la 18 aprilie. Elevii şi studenţii au primit o lecţie de istorie captivantă, primind detalii cu aproape fiecare pas pe care-l făceau pe Valul lui Traian, un monument istoric cu o deosebită importanţă. Pe lângă informaţiile oferite într-un mod inedit, aceştia au primit şi câte un tricou inscripţionat cu mesajul „Am fost pe Valul lui Traian”, o cană din ceramică de Braniştea, pliante şi o monografie a comunei Tuluceşti. Au fost vizitate cele două extremităţi ale Valului - localitatea Traian (comuna Braniştea) şi comuna Tuluceşti, unde a putut fi văzută măreţia acestui monument, dar şi a poporului roman. De asemenea, au fost prezenţi şi primarii celor două comune, care şi-au arătat încântarea în privinţa acestei acţiuni, sperând ca, în viitor, Valul lui Traian să reprezinte un punct de atracţie turistică.
Localitatea Traian, între civilizaţie şi necunoscut
Prima oprire a fost în comuna Braniştea, localitatea Traian. Această extremitate a Valului reprezenta, spre încântarea tinerilor, limita dintre civilizaţie şi necunoscut.
„Această bucată de pământ este, într-un mod foarte ciudat, un capăt de lume. Pe vremea romanilor, aici se termina lumea civilizată, se termina Imperiul Roman. Dincolo de asta, începea Barbaricum, lumea necunoscută. «Barbar», la romani şi la greci, însemna popoarele care nu vorbeau aceeaşi limbă ca şi ei. Într-un mod absolut ciudat, aici, la Galaţi, este capătul lumii civilizate de astăzi, al Uniunii Europene. Este un arc peste timp - vreme de 2000 de ani, noi suntem un capat al civilizaţiei”, a început lecţia de istorie Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Tot în Braniştea, tinerii au mai aflat că această zonă era foarte râvnită de alte popoare datorită amplasării lângă Dunăre. Astfel, pentru a fi protejată, romanii au construit Valul, care se întinde pe o lungime de 23 de kilometri. La nord de val este format un şanţ larg de 16 metri în partea superioară şi de 4 metri în cea inferioară, având o lungime de 5-6 metri. Înălţimea lui era de 8 metri de la bază, iar lăţimea între 10 şi 20 de metri.
„Siretul se varsă în Dunăre, iar această zonă a fost dintotdeauna de interes datorită faptului că asigura hrana locuitorilor. Grecii, şi mai târziu şi romanii, au considerat că această zonă nu trebuie să le scape din mână. După ce romanii au cucerit o parte din Dacia, au ridicat, la Tirighina-Bărboşi, o aşezare, un punct comercial în care veneau mărfuri din toată lumea. Aşezarea începea să se extindă şi atunci romanii au considerat că e momentul să îşi apere întinderea şi au construit acest val de apărare, sau „limes”, cum îi spuneau aceştia. Valul de pământ pe care îl călcăm astăzi este construit aşa cum ştiau să o facă doar romanii, pentru că ei sunt maeştri în edificarea clădirilor şi a drumurilor”, explică Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi coordonatorul acţiunii.
Elevii şi studenţii au ascultat lecţia de istorie cu un deosebit interes, uimiţi fiind de fapul că o construcţie atât de măreaţă şi de importantă se află chiar în judeţul lor. Valul nu a fost construit în timpul împăratului Traian, ci mai devreme, în prima jumătate a secolului I, după care a continuat după cucerirea romană a Daciei.
Poveştile despre romani, magnet pentru elevi
Cea de-a două oprire a fost în celălalt capăt al valului, în comuna Tuluceşti. Aici construcţia este vizibilă mai ales datorită culorii solului.
„Valul lui Traian începea de pe malul Siretului - capătul vestic -, mergea spre nord, făcea un arc de cerc undeva în dreptul comunei Smârdan, după care se îndrepta către Est, undeva la capătul Lacului Brateş, pentru că atunci era foarte întins. În 2000 de ani, valul s-a aplatizat, nu mai e înalt, dar lăţimea acestuia încă se mai poate observa. În interiorul valului nu e numai pământ, ci sunt şi calisaje din lemn şi pietre aduse din munţii Măcin”, a precizat Marius Mitrof.
După informaţiile cu privire la val şi la importanţa acestuia, participanţii la acţiune au aflat şi mai multe despre veştmintele şi obiceiurile romanilor, aspecte care le-au captat atenţia şi mai mult. „Cu toţii suntem obişnuiţi să avem un gard în jurul casei, să ne protejăm viaţa noastră, a familiei şi a modului nostru de trai. Patricienii, oamenii avuţi, trăiau în case de tip vila - o casă impozantă, care avea un bazin în care se strângea apa de ploaie. Oamenii de rând trăiau fie în case sărăcăcioase, fie în blocuri de locuinţă - romanii aveau case cu etaj în acea perioadă. Acestea se numeau insulae. De asemenea, patricienii aveau acele togi pe care le prindeau în partea stângă sau dreaptă cu o fibulă - o agrafă primitivă din aur, bronz sau cositor. Romanii îşi petreceau timpul socializând în forumuri sau chiar la toaletele publice”, adaugă consilierul.
Organizatorii şi-au exprimat dorinţa ca în cele două capete ale valului să fie construite puncte în care vor putea fi găsite suveniruri, vase de lut, dar şi hrană specifică lumii romane. De asemenea, prin bunăvoinţa Consiliului Judeţean, începând de anul acesta vor fi demarate săpăturile la Valul lui Traian, pentru a-l evidenţia şi proteja în acelaşi timp.
