Situaţie dificilă la Spitalul de Urgenţă din Galaţi după ce Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) a stabilit în urma unui control efectuat în 2012 că 13 medici au prescris pacienţilor un număr de 17 reţete în perioada cât aceştia se aflau internaţi, încălcând astfel HG 1389/2010. Rezultatul a fost că spitalului i s-a tăiat 1% din valoarea contractului aferent lunii martie 2012 încheiat cu CJAS Galaţi, ce înseamnă nu mai puţin de 60.000 de lei, la care se adaugă şi 1.644 de lei, reprezentând valoarea reţetelor eliberate pacienţilor, dar şi daune interese. Pentru a evita un blocaj financiar, Spitalul de Urgenţă a acţionat în judecată CJAS Galaţi, cerând acum Tribunalului să suspende raportul de control. Conform informaţiilor depuse de reprezentanţii spitalului în instanţă, valoarea contractului încheiat între spital şi CJAS Galaţi pentru 2012 s-ar ridica la 58 de milioane de lei, deşi valoarea minimă ar fi fost de 71 de milioane, iar cea maximă de 74 de milioane. Spitalul de Urgenţă susţine că nu a primit până acum o diferenţă de 5,8 milioane de lei pentru serviciile medicale aferente lunii aprilie 2012, la care se adaugă 2,7 milioane, reprezentând banii pentru programul naţional de oncologie pe perioada noiembrie 2011- mai 2012.
Fără sistem informatic
Noul proces dintre Spitalul de Urgenţă şi Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi scoate din nou în evidenţă problemele extrem de grave cu care se confruntă cea mai mare unitate medicală din judeţ. „Considerăm că deficienţele invocate de către echipa de control a CJAS Galaţi sunt generate de criza de personal şi lipsa informatizării, ambele cauze fiind generate de fondurile insuficiente de care dispune spitalul, în condiţiile în care sumele contractate de Spitalul de Urgenţă sunt mult sub limita minimă prevăzută de lege”, au susţinut reprezentanţii spitalului în justiţie. S-a ajuns astfel ca funcţionarea Spitalului de Urgenţă să depindă practic de suspendarea raportului de control amintit, în condiţiile în care, la ora actuală, aprovizionarea cu medicamente se bazează mai mult pe bunăvoinţa furnizorilor.
