Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, numărul adopţiilor încheiate în 2013 în judeţul Galaţi se ridică la 9 iar alţi 8 copii se află în procesul de acomodare în vederea adopţiei de familii eligibile. Numărul familiilor care pot adopta un copil este de 18, iar alte 8 familii se află în curs de atestare. Procesul de adopţie este unul anevoios, atât pentru copii, cât şi pentru familiile sau persoanele care doresc să adopte. Un copil devine adoptabil în urma unei sentinţe judecătoreşti prin care instanţa competentă admite deschiderea procedurii adopţiei interne, sentinţă care trebuie să rămână definitivă şi irevocabilă. Pe parcursul acestui an 35 de copii au devenit adoptabili.
Familiile care se adresează Biroului de Adopţii Galaţi au vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cu o vechime în căsnicie între 2 şi 25 de ani, cu istoric medical cu probleme de fertilitate, în cazuri excepţionale după decesul unicului copil. Membrii familiilor doritoare să înfieze un copil sunt în mare parte clinic sănătoşi şi au o situaţie materială satisfăcătoare întreţinerii unui copil. Din datele furnizate de Biroul de Adopţii, majoritatea familiilor doresc să adopte un singur copil cu vârsta de până la doi ani de regulă fetiţă dar aceste opţiuni se pot schimba pe parcursul procesului de adopţie.
Adopţia este operaţiunea juridică prin care se rup legăturile biologice anterioare şi se crează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat.
Cadrul juridic în materia adopţiei a fost revizuit în sensul redefinirii noţiunilor de adopţie internă (cetăţeni români cu domiciliul stabil în România, fără absenţe mai mari de 3 luni în ultimele 12 luni) şi adopţie internaţională (cetăţeni străini sau cetăţeni străini stabiliţi pe teritoriul altui stat).
De asemenea, o serie de dispoziţii ce vizează condiţiile de fond ale adopţiei au fost corelate cu Noul Cod Civil. Noile reglementări oferă soluţii pentru ca anumite categorii de copii, cum este cazul celor cu părinţi necunoscuţi, să poată fi mai repede adoptaţi. Astfel, copiii cu părinţi necunoscuţi pot fi declaraţi adoptabili după 30 de zile de la emiterea certificatului de naştere. Este reglementată, de asemenea, situaţia copiilor aflaţi în sistemul de protecţie socială, faţă de care părinţii manifestă dezinteres timp de un an, astfel încât aceşti copii să poată fi declaraţi adoptabili după un an în cazul când Direcţia de Asistenţă Socială constată clar că nu a existat nicio legătură între copil şi familia biologică şi că nu există posibilităţi de reintegrare a lui.
O altă reglementare importantă se referă la introducerea probei ADN-ului în cadrul procedurii de încuviinţare a adopţiilor unor copii care provin din relaţii extraconjugale ale soţiilor.
Un copil poate fi adoptat de o familie sau o persoană declarată aptă să adopte. Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţii morale şi condiţii materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului. Trebuie ştiut că legea interzice anumitor persoane să adopte cum ar fi persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu, precum şi persoanele cu boli psihice şi handicap mintal sau cei cu consum ilicit de droguri nu pot adopta. De asemeni două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie şi nici două persoane de acelaşi sex nu pot adopta împreună un copil.
Adopţia propriu-zisă se face după un lung şir de paşi care trebuie respectaţi: depunerea dosarului de evaluare în vederea obţinerii atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, evaluarea persoanei sau a familiei în vederea obţinerii atestatului. Evaluarea se realizează pe o perioadă de până în 120 de zile. Următorul pas este potrivirea dintre un copil adoptabil şi familia atestată. Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se selectează cea mai potrivită persoană sau familie care răspunde nevoilor identificate ale copilului. Timp de 90 de zile copilul locuieşte efectiv cu viitoarea familie, perioadă în care se urmăreşte evoluţia relaţiei părinte-copil. Dacă adopţia se întocmeşte, familia este monitorizată pentru o perioadă de cel puţin 2 ani. Pe termen lung, adoptatorii sunt obligaţi să informeze treptat copilul că este adoptat. În perioada de pregătire se realizează consilierea viitorilor părinţi.