O sală vibrantă plină de copii a privit cu respiraţia tăiată spectacolul trupei ieşene „Luceafărul”, care s-a prezentat la Festivalul Internaţional de Animaţie „Gulliver” 2023, cu o adaptare după Oscar Wilde. Bogata prezenţă a tinerei generaţii concură cu dezideratul organizatorilor acestui important festival, care şi-au dorit o „componentă educativă prin care teatrul să contribuie la crearea şi definirea identităţii, la evoluţia şi dezvoltarea acestora”.
Intitulată „Uriaşul egoist”, dramatizarea Danielei Şilindean ne aduce o poveste înduioşătoare despre generozitate şi despre cum copiii din jurul nostru ne pot însenina viaţa. Celebrul scriitor Oscar Wilde porneşte de la ideea unei grădini minunate, numită „Grădina Uriaşului”. Printre florile parfumate şi copaci, se adunau, după ce ieşeau de la şcoală, o mulţime de copii zburdalnici. Grădina răsuna de veselie şi voie bună, iar copiii erau tare fericiţi că se puteau juca în acest loc binecuvântat. Apoi a apărut uriaşul care nu iubea pe nimeni: «Ce căutaţi în grădina mea?», a urlat el. «Cine v-a lăsat înăuntru? Afară cu toţii, să nu vă mai prind pe aici!».
Regizorul spectacolului, Radu Nica comentează astfel: „Oscar Wilde a creat această poveste pentru cei doi fii ai săi - Cyril şi Vyvyan, ea fiind una dintre cele mai cunoscute scrieri ale genului din literatura universală şi o operă clasică a literaturii de limbă engleză pentru copii şi adolescenţi. Povestea e, pe cât de simplă, pe atât de revelatoare pentru destinul uman: după ce uriaşul se întoarce dintr-o vizită nu tocmai satisfăcătoare la prietenul său, căpcăunul din Cornwall, ia hotărârea să-i gonească definitiv pe copiii care se jucau în grădina sa, pe care o împrejmuieşte cu un zid înalt. Nu s-a gândit însă că zidul va ţine departe nu doar oaspeţii indezirabili, ci şi soarele, primăvara şi căldura, aşa că grădina sa, altădată atât de primitoare, devine un loc rece, unde zăpada, gerul şi grindina sunt omniprezente. Când Uriaşul îşi dă seama de greşeala făcută, îi invită din nou pe copii în grădina sa, însă apusul vieţii face ca fericirea să fie de scurtă durată. Dovada faptului că istoria transformării tardive a uriaşului egoist într-o fiinţă altruistă şi un partener ideal de joacă pentru copii nu şi-a pierdut nici azi, la peste 100 de ani de la publicare, actualitatea, este chiar societatea mercantilă în care trăim azi, dorinţa oarbă de acumulare materială, de posesie cu orice preţ fiind dominantă în ciuda multiplelor crize care încearcă omenirea la început de secol 21. Finalul textului şi al spectacolului sunt în acord cu viziunea socialist-libertariană pe care însuşi Wilde o avea despre societate, viaţa şi sensul ei - generozitatea şi comuniunea fiind sursele prime ale împlinirii umane”.
Jasmina Mitrici descrie senzaţiile spectatorului: „Cu Uriaşul te învăluie o senzaţie de familiar... Actorii plutesc, aleargă până li se taie (şi ţi se taie) răsuflarea, dansează, se joacă şi îşi spun povestea cu mult dichis”. Printre spectatori s-au aflat şi doi distinşi oaspeţi din Italia, profesori eminenţi care au apreciat festivalul gălăţean, fiind abonaţi la toate spectacolele.
O frumoasă şi emoţionantă întâlnire a avut loc dupa terminarea piesei, unde pe scările din faţa teatrului, micuţa Anastasia, elevă în clasa a 2-a, în timp ce îşi aştepta fratele mai mare, s-a întâlnit chiar cu Uriaşul egoist, adică cu actorul ieşean care a dat viaţă personajului în spectacol. Si aşa a început între ei un simpatic colocviu, transformat într-un eveniment mediatic la care a participat ca moderator şi jurnalista Daniela Vlad de la radio. Pornită iniţial pe critică acerbă la adresa răutăţii uriaşului, Anastasia a fost convinsă de bunele sale întenţii şi l-a iertat în final pe actorul de la teatrul „Luceafărul”. Uneori e grea viaţa de artist atunci când dă piept cu critica!
FOTO, mai jos! ↓
Citeşte şi Galaţi: Bucuria primei zile a Festivalului Internaţional de Animaţie Gulliver - ALBUM FOTO
