Aşa şi-au spus mai toţi cei care au trecut „pragul” Iarmarocului Moldovenesc din Tecuci, cu gândul de a se distra, „gustând” din senzaţiile tari oferite de nenumăratele aparate care ridicau şi răsuceau petrecăreţii, care la finalul distracţiei nici nu mai ştiau cum se deschide centura de siguranţă sau în ce direcţie ar trebui să se îndrepte. Veniţi să se distreze la maxim şi să cheltuie toţi banii pe care îi au în buzunar, tinerii nu au mai dat atenţie la detalii şi au făcut aşa cum le-au cerut persoane pregătite să stoarcă banii celor largi de mână. După achitarea obligatorie a biletului de intrare în iarmaroc, bilet cu o valoare simbolică, de doar 2 lei, petrecăreţii au fst preluaţi de vânzători ambulanţi de chilipiruri sau de cei meniţi să pună la îndoială forţa flăcăilor de la ţară, îndemnându-i, pentru doar 5 lei, să dea cu pumnul. Trecuţi de prima „probă”, tinerii au fost invitaţi să ia o portie zdrvănă de adrenalină la „ciocan”. În doar câteva zeci de minute, petrecăreţii au fost „scuturaţi” de aproape toate resursele financiare şi cu toate acestea nu au rămas cu nimic palpabil... Distracţia costă.
Grătarele fumegânde îndeamnau la o masă copioasă, numai că majoritatea preţurilor vizibile pe timp de zi... seara erau „pitite” şi totul se achita en-gross. Şi calitatea produselor era diferită, tot în funcţie de perioada consumării lor, seara micii devenind nu neapărat mai puţin proaspeţi, însă cu siguranţă mult mai cruzi decât ţi-ai dori, din cauza numărului mare de comenzi. Astfel, bieţii mici ajungeau doar să capete o crustă, care le permitea să fie omogeni, nu şi consumabili, interiorul acestora fiind rece-crud.
Chilipirul pare să fi fost cuvântul cheie. Deşi s-au văzut înşelaţi, cei mai mulţi nu s-au revoltat, ci chiar au zâmbit. Un simplu balon, ce-i drept foarte colorat, costa 2 lei la intrare şi 5 lei la zece metri distanţă. Cumpărătorii nu se supărau de „ţeapă”. Aceeaşi situaţie şi cu jucările, preţul lor fiind „turnat” pe moment, în funcţie de cât de bine îmbrăcat era cumpărătorul. Nici la pielărie nu se proceda altfel, cei interesaţi fiind ademeniţi cu reduceri ce ajung chiar şi la jumătate, aceasta fiind de fapt valoarea reală a produsului.
Există şi o latură bună în toată această nebunie: distracţia tinerilor nu a fost tulburată de acte violente şi nici de furturi majore, având în vedere faptul că toate organele de ordine şi-au adus efective considerabile de agenţi. Un alt plus este acela că nu au mai existat pene de curent, obişnuite în anii precedenţi, aleile au fost betonate, ceea ce a redus cantitatea de praf înghiţit de vizitatori, iar cel mai important lucru este acela că cei veniţi la distracţie au avut posibilitatea să folosească o serie de grupuri sanitare moderne, iar comercianţii au avut posibilitatea de a face un duş în condiţii de asemenea moderne. Încercăm să intrăm în rândul lumii...
