Un demers cultural fotografic în sprijinul sănătăţii şi frumuseţii pământului este o noutate pentru gălăţeni. Expoziţia „Admiraţie şi renaştere-Ecoart 2023” a fost vernisată în seara zilei de 12 aprilie, la Muzeul de Artă Vizuală Galati, fiind o propunere de act vizual ilocuţionar cu caracter contemporan.
Numeroşi vizitatori au putut asista la deschiderea expoziţiei de către directorul muzeului, dr. Dan Basarab Nanu, şi curatorul prof. Gheoerghe Miron. Alături de ei, expozanţii, Tudor Neacşu şi Cornel Gingăraşu, doi fotografi ce au ales să se implice pe calea specifică a fotografiei artistice, în încurajarea dezvoltării unei conştiinţe alerte şi dinamice ce restaurează comunicarea, ritualul şi performanţa.
Conceptul muzeal modern foloseşte metode multi-media de expunere, prin printuri, proiecţie pe un ecran mare, dar şi monitorul video. Lucrările se alătură într-o retorică complementară, pe două căi de abordare, una reflexivă şi a doua, tranzitivă.
Tudor Neacşu, care este un artist vizual cu experienţă, a pregătit un portofoliu de fotografie aeriană, peisagistica sa însemnând o conectare cu frumuseţea mediului, o cale care deschide valenţe noi, surprinzătoare. Lumea văzută din cer devine una magică, serenă, cu simboluri abstracte şi restaurative. Cei ce privesc imaginile aduse în muzeu de Tudor Neacşu pot reînvăţa admiraţia pentru pământul nostru.
Alături de puritatea acestor peisaje, vine a doua serie ce trezeşte sentimente incomode, practică artistică care îmbrăţişează anxietatea ecologică. Aceasta reprezintă o suită de teme, create de Cornel Gingăraşu, care variază de la fotografia jurnalistică ce descrie dezastre ecologice, mergând treptat spre conceptual şi expresionism. Ultimul segment din seria Ecoart 2023 realizat de Cornel Gingăraşu este un grup de instalaţii efemere, realizate din materiale reciclate şi fără consum de energie, lucrări ce demonstrează posibilităţile de sustenabilitate ale demersului plastic.
Ambele realităţi sunt deja partenere indisolubile în construirea experienţei continue a vieţii contemporane. Cei doi autori amintiţi mai sus studiază realitatea actuală, considerând-o ca fenomen ecologic, întrucât enunţul este întotdeauna interpretat relativ la acest context.
La deschiderea expoziţiei a mai fost prezent ca invitat special domnul Daniel Constantin, cercetător la Universitatea „Dunărea de Jos”, care a făcut o prezentare a relaţiei dintre ştiinţele mediului şi arte. El a amintit că: „Termenul sau conceptul de eco-artă a apărut prin anii ’70, cu aproximativ 10 ani înaintea definirii conceptului de sustenabilitate şi cu 20 de ani înaintea definirii expresiei «eco-friendly». Astăzi termenul eco-friendly sau prietenos cu mediul, este o expresie care apare peste tot (de la detergent până la maşini). Am mers mai departe cu căutarile şi am găsit că primii activişti de mediu au fost mentionaţi în perioada revoluţiei industriale, epoca romantică fiind definită de unii ca o «reacţie la industrializarea intensivă». În urma acestei documentări, am ajuns la concluzia personală că artiştii, în special artiştii vizuali şi scriitorii, au fost primii care au reacţionat la efectele negative ale omului asupra mediului înconjurător, definind concepte care au fost şi sunt implementate chiar şi în zilele noastre”.
Întreg proiectul „Admiraţie şi renaştere-Ecoart 2023” este gândit ca o demonstraţie a necesităţii de reinventare a ecologiei şi a împăcării între civilizaţia umană şi respectul faţă de mediu.
FOTO, mai jos! ↓
