Cercetătorii americani au realizat un progres important în tehnologiile creier-computer, dezvoltând un implant cerebral capabil să transforme gândurile unei persoane paralizate în vorbire aproape instantaneu.
Deşi tehnologia este încă experimentală, aceasta oferă speranţă celor care şi-au pierdut abilitatea de a comunica, permiţându-le să-şi recâştige vocea. Implantul, creat de o echipă din California, a îmbunătăţit semnificativ procesul de conversie a gândurilor în vorbire. Un model anterior avea o întârziere de opt secunde între gândurile unei femei paralizate, Ann, şi redarea lor de către un computer. Noua versiune a redus această întârziere la doar 80 de milisecunde, aproape sincronizând gândurile cu vorbirea, potrivit Yahoo News.
Ann, fostă profesoară de matematică, şi-a pierdut vocea în urma unui accident vascular cerebral suferit acum 18 ani. Iniţial, cercetătorii au reuşit să-i decodeze gândurile şi să le transforme în vorbire, dar cu un timp de procesare semnificativ. Însă noul sistem, bazat pe inteligenţă artificială, reuşeşte să redea vocea în timp real.
Gopala Anumanchipalli, cercetător la Universitatea din California, Berkeley, a explicat că metoda lor converteşte semnalele cerebrale într-o voce personalizată în mai puţin de o secundă de la intenţia de a vorbi. Scopul final al Annei este să devină consilier universitar, iar această tehnologie ar putea îmbunătăţi semnificativ viaţa persoanelor cu paralizie vocală.
În timpul studiului, Ann a privit propoziţii afişate pe un ecran şi le-a rostit în gând. Sistemul a transformat aceste gânduri în vorbire, folosind o versiune a vocii sale reconstruite din înregistrări anterioare accidentului. Ea a descris experienţa ca fiind emoţionantă, simţind că îşi recapătă identitatea.
Deşi promiţătoare, tehnologia are încă limitări. Vocabularul său este restricţionat la 1.024 de cuvinte, iar unele traduceri nu sunt complet precise. Patrick Degenaar, profesor de neuroproteză la Universitatea Newcastle, a subliniat că aceasta este doar o demonstraţie timpurie a conceptului şi că mai sunt necesare îmbunătăţiri. Totuşi, el a apreciat sistemul ca fiind impresionant, menţionând că foloseşte o reţea de electrozi care nu penetrează creierul, spre deosebire de tehnologia Neuralink a lui Elon Musk.
Un alt avantaj al metodei este că poate fi implementată mai uşor în spitale, deoarece procedura chirurgicală utilizată pentru instalarea electrozilor este deja comună în diagnosticarea epilepsiei. Degenaar estimează că, dacă va beneficia de finanţare adecvată, tehnologia ar putea deveni accesibilă publicului în următorii 5-10 ani.
