Consiliul Local Galaţi a aprobat, în şedinţa din 26 iunie 2019, două hotărâri care modifică taxa specială de habitat (taxa de salubritate), precum şi tarifele practicate de Serviciul Public Ecosal privind colectarea deşeurilor (gunoiului). În acest context, de la 01 iulie 2019, taxa specială de habitat va creşte la 90,27 de lei/an/ persoană, faţă de 86 de lei/an/ persoană, cât a fost până acum, iar această taxa va dispărea, pentru început, la persoanele care locuiesc la casă.
În privinţa tarifelor practicate de Ecosal pentru colectarea deşeurilor, lucrurilor sunt mai complicate. La întrebările consilierilor opoziţiei adresate în şedinţă, dacă populaţia va plăti mai mult gunoiul, viceprimarul Sorin Enache a explicat: "Unele tarife au dispărut, dar au fost adăugate tarife noi, speciale. Deşeul selectat va avea costuri mai mici, iar deşeul neselectat va avea costuri mai mari. Nu poţi taxa la fel un deşeu luat la grămadă cu unul care este selectat".
Concret, începând cu 01 iulie 2019, taxarea diferenţiată în funcţie de deşeurile selectate sau neselectate, va începe de la zona de case a municipiului Galaţi. Vor fi încheiate contracte individuale, iar gălăţenii care locuiesc la casă vor plăti în funcţie de cum predau gunoiul: selectat (hârtie, plastic, sticlă, etc.) sau neselectat, taxa pentru deşeurile selectate fiind mai mică pentru a încuraja populaţia să colecteze gunoiul selectiv. În scurt timp, modul diferenţiat de taxare va fi implementat şi la blocuri, urmând a se introduce metoda de taxare diferenţiată prin intermediul asociaţiilor de locatari. Gălăţenii care locuiesc la casă şi care au plătit deja taxa de habitat pentru tot anul, vor beneficia de recalcularea sumelor plătite.
Fundamentarea acestei metode de tarifare are la bază legislaţia în domeniu care impune ca România să crească gradul de colectare separată, fiind singura ţară din Europa, în prezent, care nu aplică mecanismele recomandate de către Comisia Europeană, şi nu a implementat încă sistemul de taxare de tipul "plăteşti pentru cât arunci". Potrivit OUG 74/2018, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să atingă, până la data de 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere care provin din gospodării, iar până la 30 iunie 2019, legea prevede obligativitatea primăriilor de a stabili tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor selective care să includă şi contribuţia pentru economie circulară.
Datorită acestui sistem de taxare diferenţiat ar trebui să ducă la creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile şi să reducă cea de gunoi nesortat, iar populaţia să plătească mai puţin dacă colectează selectiv deşeurile din gospodărie.
Ce este contribuţia pentru economie circulară
Potrivit informaţiilor oferite de site-ul oficial al Parlamentului European, - AICI -, economia circulară este un model de producţie şi consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea şi reciclarea materialelor şi produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viaţă al produselor este extins. În practică, aceasta implică reducerea la minimum a deşeurilor. Când un produs ajunge la sfârşitul duratei sale de viaţă, materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou şi din nou, creând astfel o valoare suplimentară.
Economia circulară se abate de la modelul economic tradiţional, liniar, care se bazează pe un model de ia-fă-consumă-aruncă. Acest model se bazează pe cantităţi mari de materiale şi energie ieftine, uşor accesibile. De asemenea, o parte a acestui model este programarea uzurii - conceperea unui produs pentru a avea o durată limitată de viaţă pentru a încuraja consumatorii să cumpere unul nou. Parlamentul European a solicitat măsuri de combatere a acestei practici.