După ani şi ani de aşteptare, lucrările de reparaţii capitale executate la Tunelul Fileşti (firul I), a cărui structură nu mai îndeplinea condiţiile de siguranţă, au fost finalizate în totalitate. Ttraficul feroviar a fost redeschis în data de 7 decembrie 2018. Viteza maximă de circulaţie proiectată pe firul I este de 80 km/h, iar valoarea totală a investiţiei este de 87,9 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată doar din alocaţiile anuale de la Bugetul de Stat.
De ce au durat lucrările peste 20 de ani
Lucrările la Tunelul Fileşti - firul I - au început în 1996, acesta având o lungime totală de 770 de metri. ”Fiind construit pe terenuri loessoide, sensibile la umezire şi argilă nisipoasă galbenă, a impus execuţia unei game complexe de lucrări în interiorul tunelului, dar şi lucrări conexe de suprafaţă, de terasamente, suprastructură şi instalaţii feroviare, de refacere a imobilelor, a străzilor şi a reţelelor edilitare. Structura constructivă iniţială a tunelului, realizată din zidărie cu o secţiune în formă de potcoavă, a fost refăcută complet cu o structură nouă cu secţiune circulară, formată dintr-o căptuşeală interioară turnată monolit, o căptuşeală exterioară din bolţari prefabricaţi şi o hidroizolaţie din polietilenă de înaltă densitate aplicată între ele. Menţionăm faptul că demolarea structurii iniţiale şi refacerea noii structuri a tunelului s-au realizat cu un scut semimecanizat cu diametrul 9,05 m. În interiorul tunelului s-au executat lucrări de suprastructură a căii, au fost refăcute cele două intrări în tunel şi de asemenea s-au realizat lucrări pentru întregul complex de instalaţii feroviare - linie de contact, centralizare electrodinamică, telecomunicaţii feroviare etc.”, ne-a comunicat biroul de presă al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA.
Montarea suprastructurii căii în tunel, realizată printr-o soluţie specială proiectată de ISPCF Bucureşti şi executată de SC TUNELE Braşov, a reprezentat o etapă deosebită în timpul execuţiei lucrării. Practic a fost necesară proiectarea unei plăci de beton cu armătură PC 52/?12÷25mm, clasa betonului 35/45, cu o grosime uniformă de 35 cm, care s-a turnat continuu pe o lungime de 835 de metri (770 m în interiorul tunelului şi 65 m la ieşirea spre Galaţi), deoarece natura terenului de fundare de sub radierul tunelului, de loess sensibil la umezire, nu oferea rezistenţa şi stabilitatea corespunzătoare. De asemenea, o dată cu turnarea betonului au fost încastrate şi ancorele sistemului elastic de prindere a şinelor, compus în principal din agrafe elastice pentru fixarea şinelor, plăcile de bază fiind montate pe plăci din cauciuc profilat şi buloanele de ancorare, iar pentru reglarea în toleranţele de construcţie au fost montate şi plăci de adaos. Suprastructura în tunel a fost realizată din şine cf tip 60, montate în sistem de cale încălecată, şinele de cale normală fiind sudate aluminotermic.
CFR a reparat patru străzi, linii de tramvai şi a turnat chiar şi platforme betonate la Transurb
Dar nu au fost executate numai lucrări subterane. Din cauza surpărilor, s-au impus şi o serie de lucrări executate la suprafaţă. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de CFR, ”În ceea ce priveşte lucrările executate la suprafaţă, acestea au impus reparaţii pe patru străzi, din care două artere principale, refacerea reţelelor tehnico-edilitare magistrale (energie electrică, gaze, apă, canalizare, telecomunicaţii), a liniilor de tramvai, reparaţii sau reconstrucţia a 7 proprietăţi particulare, iar în incinta societăţii comerciale TRANSURB S.A. Galaţi au fost refăcute platformele betonate, reţele de canalizare şi un depozit de carburanţi”.
