Un nou studiu privind disparităţile teritoriale a fost făcut public de Direcţia Politici şi Strategie din cadrul Ministerului Dezvoltări. Documentul este de fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS şi date BNR. Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului naţional, iar disparităţile, nu doar cele teritoriale, ci şi cele în context european, continuă să se adâncească.
România se prezintă astfel:
PIB per capita: în context naţional şi european
Produsul intern brut la preţ de piaţă reprezintă rezultatul final al activităţilor de producţie al unităţilor producătoare rezidente în decurs de un an.
- valoarea medie naţională a indicatorului este de 8.838,5 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în judeţele Vaslui (4.973 eur/cap), Botoşani (5.438 eur/cap), Călăraşi (5.654 eur/cap), Suceava (6.047 eur/cap) şi Teleorman (6.062 eur/cap);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul Bucureşti (26.969 eur/cap) şi în judeţele Cluj (14.333 eur/cap), Timiş (13.419 eur/cap), Braşov (12.569 eur/cap), Constanţa (12.566 eur/cap) şi Ilfov (12.131 eur/cap).
Faţă de anul precedent, partea superioară a ierarhiei se menţine, cu excepţia judeţului Ilfov, care pierde o poziţie, în timp ce judeţul Braşov câştigă două locuri; per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale PIB sunt sudul ţării şi Moldova.
! Galaţiul se situează între valorile de 6141 şi 7468 eur/cap.
Cel mai mic potenţial de dezvoltare: judeţul Gorj (ISD per capita), Galaţiul este şi el mult sub medie
Investiţiile străine directe (ISD) cuprind participaţiile la capital ce revin investitorilor nerezidenţi care deţin cel puţin 10% din capitalul social subscris al unor întreprinderi rezidente, profitul reinvestit e către aceştia, precum şi instrumentele de natura datoriei (împrumuturi, credite comerciale etc) dintre investitori sau grupul din care aceştia fac parte şi întreprinderile în care au investit.
ISD reprezintă una dintre principalele surse de dezvoltare ale unei economii, fiind complementare investiţiilor publice şi celor realizate de rezidenţi din surse private.
- valoarea medie naţională a indicatorului este de 2.140 eur/cap;
- valorile minime se înregistrează în judeţele Gorj (8 eur/cap), Mehedinţi (68 eur/cap), Vaslui (133 eur/cap), Botoşani (154 eur/cap) şi Teleorman (250 eur/cap);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul Bucureşti (21.567 eur/cap) şi în judeţele Ilfov (11.867 eur/cap), Timiş (5.817 eur/cap), Braşov (4.064 eur/cap), Sibiu (3.336 eur/cap) şi Prahova (3.286 eur/cap).
! Judeţul Galaţi se află în partea inferioară a clasamentului cu o valoare cuprinsă între 616 - 1428 eur/cap.
Faţă de anul precedent, topul primelor zece judeţe se menţine, cu excepţia judeţului Alba, care înaintează de pe locul zece pe locul opt; per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale ISD sunt sud-vestul şi nord-estul ţării.
Botoşani, judeţul cu cei mai puţini antreprenori (IMM la mia de locuitori), Galaţiul este aproape de media naţională
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt definite ca fiind acele întreprinderi care au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250 şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate.
Indicatorul este relevant pentru estimarea competitivităţii unui teritoriu prin prisma densităţii agenţilor economici, care pot să genereze locuri de muncă, să prelucreze resursele locale şi să ofere servicii populaţiei din respectivul teritoriu.
- valoarea medie naţională a indicatorului este de 26,5‰;
- valorile minime se înregistrează în judeţele Botoşani (12,1‰), Mehedinţi (14,9‰), Vaslui (15,2‰) şi Teleorman (16,5‰);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul Bucureşti (62,9‰) şi în judeţele Ilfov (54,6‰), Cluj (49,3‰), Braşov (38,7‰), Timiş (37,2‰) şi Bihor (35,3‰).
! Judeţul Galaţi înregistrează o valoare apropiată de cea medie cuprinsă între 22,1 şi 28%.
Per ansamblu, zonele cu densitate antreprenorială scăzută sunt sudul, sud-vestul şi estul ţării.
Judeţul Galaţi se situează printre judeţele fără chef de muncă (rata de ocupare a resurselor de muncă)
Nivelul de dezvoltare economică a unui teritoriu poate fi evaluat prin prisma capacităţii sale de a oferi oportunităţi de ocupare unui număr cât mai mare de locuitori.
Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă (acestea includ populaţia în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate).
- valoarea medie naţională a indicatorului este de 69,6%;
- valorile minime se înregistrează în judeţele Giurgiu (47,8%), Călăraşi (52,1%), Iaşi (56,3%), Vaslui (56,5%), Bacău (57%) şi Galaţi (57,2%);
- valorile maxime se înregistrează în municipiul Bucureşti (97,9%) şi în judeţele Alba (82,7%), Arad (79,4%), Cluj (79,3%), Sălaj (78,4%), Sibiu (76,5%) şi Vâlcea (76,1%).
Disparităţi teritoriale accentuate se pot observa între municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, între judeţele Ilfov şi Giurgiu şi între judeţele Suceava şi Bistriţa-Năsăud.
Per ansamblu, zonele cu deficit e ocupare a forţei de muncă sunt localizate în sudul ţării, inclusiv în jurul capitalei, şi în regiunea Moldovei.
România educată: Sibiu, cea mai mare rată a abandonului şcolar
Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului.
Acesta reprezintă un indicator care arată indirect incapacitatea sistemului educaţional de a atrage şi menţine populaţia şcolară.
Totodată abandonul şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii pot genera sau accentua sărăcia şi excluziunea socială, starea de sănătate precară şi, pe termen lung, formarea unor generaţii slab calificate, incapabile să se integreze pe piaţa muncii.
- valoarea medie naţională a indicatorului este de 2,8%;
- valorile maxime se înregistrează în judeţele Sibiu (5,5%), Mehedinţi (3,9%), Caraş-Severin (3,8%), Satu Mare (3,8%) şi Hunedoara (3,6%);
- valorile minime se înregistrează în municipiul Bucureşti (1,8%) şi în judeţele Dâmboviţa (1,7%), Argeş (1,8%), Bihor (1,9%), Prahova (1,9%), Vâlcea (1,9%), Suceava (2,0%) şi Cluj (2,1%).
Per total, zonele cu cele mai mari deficienţe sunt centrul ţării şi Banatul.
! La Galaţi, rata abandonului şcolar se situează aproape de media naţională, adică este cuprinsă între 2,63 şi 3,10%.
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică şi cursdeguvernare.ro
