Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba-Iulia au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 09 iulie 2024, faţă de două persoane (la data faptelor având calitatea de executor judecătoresc, respectiv avocat din cadrul Baroului Galaţi), pentru săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit respectiv complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, ambele comise în formă continuată.
În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
«În perioada 2016-2020, inculpata Răducanu Camelia Cecilia, în calitate de executor judecătoresc, beneficiind de ajutorul soţului său, avocat în cadrul Baroului Galaţi, dar şi a altor persoane, faţă de care se efectuează cercetări, ar fi pus în executare silită un număr de 28 de creanţe, cu încălcarea normelor imperative privind competenţa teritorială, fără a fi determinat cuantumul acestora, potrivit legii, poprind conturile mai multor bănci, context în care a fost cauzat unităţilor bancare respective un prejudiciu total de 7.776.432 lei.
Creanţele respective rezultau din hotărâri judecătoreşti prin care au fost anulate anumite clauze considerate abuzive din contractele de acordare a unor credite bancare, nefiind stabilite sume concrete, ci doar elemente de determinare a acestora. Executorul judecătoresc ar fi procedat la executarea silită a unor sume de bani nejustificate, indicate doar de către creditorii sau cesionarii de creanţe, fără a calcula valoarea creanţelor în mod legal, personal sau prin expertiză contabilă, executând silit, creanţe într-un cuantum de zeci sau sute de ori mai mare decât valoarea reală (de ex: într-un dosar de executare silită, a executat o creanţă de aproximativ 147 de ori mai mare decât cea reală).
Cu titlu de exemplu, în anul 2017, o persoană fizică a câştigat un proces cu o unitate bancară, instanţa dispunând anularea unor clauze din cuprinsul contractului de credit şi obligând banca la plata către persoana respectivă a sumei de bani încasată nelegal (conform calculelor băncii, suma datorată era 4.187 lei). În continuare, în anul 2019, s-a deschis un dosar de executare la BEJ Răducanu Camelia Cecilia care a solicitat Judecătoriei Petroşani încuviinţarea executării silite, fără a menţiona o anumită sumă. Instanţa a încuviinţat executarea silită, iar, ulterior, creanţa a fost cesionată către o altă persoană care a solicitat continuarea executării silite pentru suma de 175.000 lei. Executorul judecătoresc a întocmit o încheiere prin care a stabilit debit şi cheltuieli de executare în sumă de 187.822 lei, iar, ulterior a comunicat adresa de înfiinţare a popririi către Trezoreria mun. Cluj Napoca pentru suma de 187.822 lei care a fost virată în contul executorului judecătoresc. Ulterior, executorul judecătoresc a procedat la eliberarea în numerar a sumei de 175.000 lei către deţinătorul creanţei, apoi la reţinerea onorariului execuţional şi a cheltuielilor de executare în contul său de consemnare, fiind creat astfel un prejudiciu băncii respective, în cuantum de 183.635,11 lei.
Totodată, în anumite situaţii, executorul judecătoresc ar fi format două dosare de executare silită pentru acelaşi titlu executoriu, ar fi poprit de mai multe ori conturile băncilor debitoare, fără a restitui sumele executate în plus, existând situaţii în care a încasat în contul de consemnaţiuni de patru ori debitul, în alte situaţii ar fi executat debite inexistente, care nu au fost stabilite prin titlurile executorii.
O parte din aceste sume de bani erau retrase în numerar de complici din contul de consemnare al biroului executorului judecătoresc, pe baza recipiselor de consemnare, iar alte sume erau retrase de inculpată, fără o justificare anume.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei doi inculpaţi trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care să nu părăsească teritoriul României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar.
Inculpaţilor li s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar pe cauţiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie», potrivit comunicatului DNA.
