Primele date provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) prezentate la finele anului 2022, de către Institutul Naţional de Statistică (INS), reflectă că populaţia rezidentă a României este 19.053.815 persoane, din care 9.808.300 (reprezentând 51,5%) de sex feminin şi 9.941.200 (reprezentând 52,2%) de persoane sunt din mediul urban.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (2021) comparativ cu 101,8 (2011).
Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% în 2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% în 2011 la 19,6% în 2021). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (2021).
Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
Cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La Recensământul din 2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 în 2011).
Populaţia activă este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689.000 persoane ocupate şi din 496.100 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%).
Judeţul Galaţi, la fel ca majoritatea judeţelor ţării, înregistrează o depopulare semnificativă. Dacă în anul 1992, judeţul Galaţi număra 641.011 de persoane, iar în 2002 avea 619.556 cetăţeni, în 2011 erau 536.167 persoane şi iată că în 2022, judeţul Galaţi mai are doar 496.892 de cetăţeni, cu 144.119 mai puţini faţă de anul 1992, însă cu 39.275 mai puţin faţă de 2011.
Astfel, judeţul Galaţi mai are puţin şi ajunge la populaţia pe care o avea în anul 1966, de 474.279 cetăţeni. În 1977, judeţul Galaţi număra 581.561 de persoane.
Datele complete şi finale vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai 2023 şi până la finalul anului 2023.
