Nu şi-au cunoscut părinţii fie deloc, fie doar în trecere, şi au crescut pe la rude iar acum, deşi de abia au 16 sau 17 ani, au copii şi sunt în grija statului pentru că deocamdată asta este singura lor familie. Nu au avut în familie, atât cât au avut-o, cu cine vorbi sau cu cine schimba o vorbă despre ce înseamnă viaţă sexuală, au început-o abrupt, mult prea devreme. Au auzit pe la şcoală despre contracepţie, dar nu au prea băgat de seamă. Este povestea aproape trasă la indigo a mamelor minore care ajung să aibă grijă de copii chiar dacă nu au cum să aibă grijă nici de ele. Unele rămân în familii şi sunt ajutate sau, deşi e prea devreme, intră în relaţii cât de cât normale, chiar dacă timpurii, şi devin soţii şi mame chiar dacă nu şi-au făcut încă un drum în viaţă. Altele, în schimb, sunt abandonate de toţi şi ajung în grija statului, împreună cu nou născutul. Una dintre ele ne-a povestit cum s-a trezit mamă deşi auzise despre anticoncepţionale, dar niciodată nu a crezut că singură îşi va schimba viaţa. „Pe tata nu îl ştiu, iar mama este plecată în străinătate. Mai am o soră, tot aşa plecată. Am stat la părinţi, dar nu lângă mama mea care era plecată mereu, am stat pe la rude. Niciodată, după ce am crescut, nu mi-a spus nimeni de anticoncepţionale, prezervative, despre cum pot să rămân însărcinată, despre chestii de astea; nu, nu se vorbea în casă. Nici sora mea nu mi-a spus. La şcoală ni s-a vorbit, au venit medici, dar în rest nu. Nu am folosit niciodată prezervativ sau să iau anticoncepţionale. Da, farmacie aveam în comună, dar nu m-am gândit niciodată nici să întreb, cred că poate mi-ar fi fost şi jenă. La medic, nici vorbă. Nu m-am gândit, şi la 16 ani eram însărcinată. Asta a fost... Atunci nu am ştiut ce să fac şi apoi a fost prea târziu... Pe băiatul cu care am fata l-am cunoscut la o petrecere dată de sora mea, când era într-o vizită în ţară, dar nici el nu s-a gândit la protecţie atunci”, spunea o tânără din Galaţi, care e mamă de la 16 ani.
Cerc vicios
De multe ori, mamele minore provin din familii unde comunicarea nu este cuântul cheie, mai ales când vine vorba de subiecte sexuale. De ce atunci când aceste subiecte se discută la şcoală, nu numai la ore, dar şi „în gaşcă”, fetele nu le iau în seamă? „Există modelul comportamental al familiei de provenienţă. Ceea ce văd în familie, chiar dacă subiectele sexuale nu se discută, fac şi ele. Chiar dacă există cunoştinţe despre mijloacele anticoncepţionale, dobândite, însă nu din familie, tinerele nu le iau în seamă. Nu este «cool», cred unele tinere sau tineri, să foloseşti astfel de mijloace”, a spus Liliana Iordăchescu, psiholog. Din fericire, de la an la an numărul mamelor minore care să ajungă în grija statului cu tot cu copii scade. „Deocamdată, în acest an, avem doar trei mămici minore, iar anul trecut am avut cinci cazuri. Sperăm să nu mai aveam alte cazuri în acest an. La nivelul centrelor noastre am luat măsuri pentru a face educaţie şi a discuta, dar şi pentru a pune la dispoziţie mijloace anticoncepţionale. Dar pot să mai apară cazuri din exterior”, a precizat dr. Ciprian Groza, director adjunct al DGASPC Galaţi.
Mijloace anticoncepţionale mai peste tot, dar ruşinea e mare
Cam toţi medicii de familie, inclusiv cei din zona rurală a judeţului, au competenţe de planning familial şi pot acorda nu doar consultaţii dar şi mijloace anticoncepţionale gratuite prin programele Ministerului Sănătăţii, programe derulate prin Direcţia de Sănătate Publică. În plus, există farmacii mai peste tot în judeţ, dar de „gura satului”, adolescenţii nu o fac. Nici când vin la Galaţi. „Deocamdată primim contraceptive orale şi prezervative. La şcoala din comună, în cadrul orelor de dirigenţie, mai ales la clasa a opta, facem educaţie sexuală. Mai ales în comunităţile unde multe fete nu mai merg mai departe la şcoală după finalizarea clasei a opta, acolo mijloacele contracepţionale sunt necesare. Din păcate, adolescenţii nu vin prea des să le ceară. Sfaturi mai cer...”, a spus dr. Valentin Boldea, medic de familie.
