Problema câinilor fără stâpân, atât din punct de vedere medical, cât şi al costurilor, dar şi a metodelor de limitare a fenomenului, a fost întoarsă pe toate părţile în cadrul comisiei de dialog social a Prefecturii. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, dr. Valentin Boldea, a prezentat un material, o analiză a numărului de persoane care au ajuns la spital muşcate de câini, dar şi una a costurilor profilaxiei şi spitalizării. În general, majoritatea muşcăturilor au provenit de la câini fără stăpân. Din materialul prezentat de DSP reiese că dacă în 2009 918 gălăţeni, majoritatea bărbaţi între 15-64 de ani, au ajuns la spital muşcaţi de câini, în anul 2010 numărul victimelor a scăzut la 755, principala categorie preferată de maidanezi pentru a fi luată în colţi fiind tot bărbaţii între 15 şi 64 de ani. În 2011, deocamdată 85 de persoane au ajuns la spital muşcate de câini. După datele înregistrate pentru anul acesta autorităţile pot prognoza un număr de numai 331 cazuri la sfârşitul anului, dar prognoza poate să nu fie corectă, spun aceleaşi autorităţi, deoarece aceste incidente au loc mai ales în sezonul cald - aprilie-septembrie.
Costuri prea mari
Costurile pentru tratamentul profilactic în anul 2010 s-au ridicat la 273.817,72 lei, adică 362,67 lei pentru fiecare pacient. În ce priveste accidentele mai grave, care au necesitat spitalizare pentru îngrijiri speciale în anul 2009 au fost tratate 76 persoane care au beneficiat de 557 zile de spitalizare. Durata medie a spitalizării în aceste cazuri a fost de 7,33 zile în 2009 şi 6,72 zile în 2010. „După cum vedeţi, costurile profilaxiei, vaccinării, sunt mari, dar aici putem adăuga şi pe acelea ale spitalizărilor, la fel de costisitoare. Din păcate, totuşi, aceste tratamente reprezintă găuri în bugetul sănătăţii, atâta vreme cât principala problemă, cea a câinilor fără stăpîn nu se rezolvă. Trebuie găsită o soluţie pentru a nu mai exista cauza, iar noi nu putem decât să tratăm efectul”, a precizat dr. Valentin Boldea, director DSP Galaţi.
1/3 dintre cei muşcaţi sunt vaccinaţi antirabic
Şi asta nu din pricina lipsei de vaccin, deoarece Spitalul de Boli Infecţioase are dozele necesare, ci deoarece nu în toate cazurile este necesară vaccinarea antirabică. „Lunar, la noi ajung circa 40-50 de persoane cu plăgi muşcate, majoritatea de câini. Li se face toaleta rănii şi vaccinarea antitetanică, dar nu toţi, ci doar 1/3-1/4 dintre ei sunt vaccinaţi antirabic. Cei care prezintă plăgi muşcate la cap, gât, mâini, sau multiple plăgi muşcate şi plăgi profuunde sunt vaccinaţi deoarece acestea au potenţial rabigen. Se vaccinează antirabic, de asemenea, şi toate persoanele ce au plăgi muşcate şi provin dintr-o zonă rabigenă, cum este acum cea de la Şiviţa-Tuluceşti. Aceste zone sunt determinate de autorităţile sanitar-veterinare şi ne anunţă. La fel, sunt vaccinaţi cei care sunt muşcaţi de animal necunoscut sau de un animal bolnav ori care a murit. Se aplică în general între 3-5 rapeluri de vaccin antirabic, în funcţie de caz. În primele 72 de ore de la incident se aplică ser şi vaccin, iar după 72 de ore doar vaccin antirabic. Dacă animalul care a produs plaga muşcată e cunoscut, atunci acesta trebuie observat şi de obicei în 7-10 zile, dacă e infectat, boala va fi evidentă”, a declarat directorul Spitalului de Boli Infecţioase Galaţi, dr. Mihaela Debita.
Cadavrele maidanezilor gălăţeni, arse la Brăila cu sau fără autorizaţie de mediu!?
La şedinţa de la Prefectură au ieşit ceva scântei când Ion Ionescu, directorul societăţii care se ocupă cu ecarisajul, a precizat că eutanasiază toţi câinii, nu doar cei periculoşi şi bolnavi, ci şi cei care nu au adoptaţi sau revendicaţi, iar alţi participanţi i-au atras atenţia că legea s-ar fi schimbat. O altă intervenţie a suscitat interes când s-a precizat, din partea Primăriei, că toate cadavrele animalelor eutanasiate sunt transportate la un incinerator din Brăila şi nu s-a lămurit dacă aceste transporturi au sau nu autorizaţie de la mediu. Directorul societăţii care se ocupă cu ecarisajul a precizat că acest act trebuie să îl aibă firma care, prin contract, face aceste transporturi, dar o reprezentantă a Agenţiei Regionale de Mediu a precizat că unitatea din care face parte nu ar fi eliberat un asemenea act. Un alt participant la dezbatere, Marian Filimon, a precizat că după calculele sale din taxa de ecarisaj se pot strânge şi 500.000 euro pe an şi a atenţionat autorităţile că banii nu pot fi folosiţi în alt scop decât cel al rezolvării problemei câinilor comunitari. Pentru a se lămuri aceste lucruri, dar şi altele, s-a constituit o comisie care va analiza activitatea celor implicaţi în rezolvarea acestei probleme.
