Eşti, ai fost sau îţi doreşti să fii într-o relaţie de cuplu? Probabil ai observat că adesea, exact cu persoana de care te simţi cel mai apropiat şi în timpul în care ar trebui să te simţi cel mai relaxat, apar situaţii în care de fapt te simţi călcat pe nervi, iritat, frustrat.
Există cercetări care arată că mai mult de o treime din persoanele incluse în studiu îşi consideră partenerul de cuplu ca fiind cea mai enervantă persoană pe care o cunosc.
De ce se întâmplă astfel?
Angela Nuţu, psihoterapeut şi coach, explică: „În spaţiul nostru intim, împărtăşit cu o altă persoană, ne dăm voie să fim noi înşine! Ceea ce înseamnă şi că, fără să vrem, nu vom mai fi atât de atenţi să menajăm aşteptările şi preferinţele partenerului nostru. Atunci nu mai contează atât de mult cât de tare îi displace lui/ei că eu vreau să citesc cu o lumină foarte puternică, sau că spăl rufe la o oră neobişnuită sau că sunt mai dezordonat. Iar marea presupoziţie care se află în spatele acestei relaxări este că între noi există un contract (cel puţin subtil, dacă nu şi explicit) care spune că ne iubim şi ne dorim compania celuilalt suficient de mult astfel încât să «suportăm» lucrurile care ne deranjează”.
Doar că ceea ce tu percepi ca fiind relaxare, poate fi perceput de către partenerul tău ca fiind dezinteres, lipsă de consideraţie pentru nevoile sale sau şi mai rău - dispreţ.
John Gottman, unul dintre cei mai cunoscuţi şi preocupaţi autori în domeniul relaţiilor, stipulează că dispreţul (alături de criticism, atitudinea defensivă şi cea obstrucţionistă) este unul dintre cei patru călăreţi ai „apocalipsei relaţiilor”, predictor frecvent al despărţirilor şi divorţului.
Eşti stresat sau stresată? Nici asta nu te ajută să îţi priveşti partenerul cu bunăvoinţă şi cu calm!
În 2022 a fost publicat un studiu realizat de Lisa Neff şi April Buck care au monitorizat 79 de cupluri proaspăt căsătorite şi au descoperit un amănunt interesant. Cei care aveau un nivel ridicat de stres păreau să aibă o lupă internă supersensibilă cu care să găsească comportamentele enervante ale partenerului lor. Însă acest radar performant se pare că nu funcţionează la fel de bine când ar trebui să detectăm lucrurile bune, pozitive. Parcă partenerii noştri se transformă într-o listă de comportamente deranjante. Şi dacă asta este valabil la cei proaspăt căsătoriţi, care încă mai au fluturi în stomac şi disponibilitate pentru a găsi lucruri minunate la celălalt, ce să mai să spunem de cei care au deja ani de relaţie, stres şi relaţii încărcate cu atâta frustrare adunată în timp?
Ce este de făcut?
Cel mai important principiu atunci când vorbim despre îmbunătăţirea relaţiilor (romantice, dar nu numai) este cel al puterii personale, al schimbării care începe cu tine! Sigur, tu poţi şi să continui să observi ce lucruri negative face partenerul tău, să dai vina pe el, să ai aşteptări să se schimbe el, că doar el greşeşte... doar că, asta nu prea funcţionează! Dacă tu vrei să încerci pe calea grea, succes cu asta!
Însă dacă vrei să faci ceva care chiar poate funcţiona, iată ce spune principiul puterii personale - singura persoană pe care o poţi schimba în bine eşti tu însăţi/însuţi!
Aşa că, ce ai putea concret schimba în relaţia ta?
1. Observă dacă într-adevăr eşti mai stresat/ă în ultima vreme şi dacă nu cumva de aici apare şi sensibilitatea şi atenţia unidirecţională către ce nu îţi place, fără să mai observi ceea ce este frumos, pozitiv.
2. Atunci când chiar sunt comportamente care speri că pot fi schimbate la partenerul tău, învaţă să comunici asertiv, respiră profund de 3 ori înainte de a vorbi, apoi spune lucrurile cât de calm poţi tu. Dacă chiar trebuie să critici, critică întotdeauna comportamentul şi nu persoana!
3. Învaţă să te cunoşti! Ce anume îţi apasă ţie butoanele interne? Ce te enervează şi de ce? În terapia cognitiv comportamentală există un instrument foarte puternic care te învaţă cum să observi traseul prin care: Un eveniment te poate deranja (ţi se apasă butonul!) prin urmare te vei gândi într-un anumit fel despre tine şi partener în urma acestei reacţii (că eşti nedreptăţită, că nu îi pasă de tine, că nu ai valoare etc.). Asta te va face să te simţi într-un mod negativ, distorsionat faţă de evenimentul care a declanşat reacţia aceasta în lanţ (singură, amărâtă, anxioasă în privinţa relaţiei şi viitorului, înşelată etc.). În final vei avea şi reacţia, comportamentul neadecvat, exagerat faţă de lucrul de la care a pornit totul.
4. Aminteşte-ţi mai des de calităţile partenerului tău. Observă şi lucrurile bune, şi gesturile frumoase şi generoase pe care le face, vezi şi zâmbetele. Aminteşte-ţi de ce te-ai îndrăgostit de el! De ce ai ales acest partener?
„Acest manifest pentru relaţii conştiente şi împlinitoare este pentru situaţiile în care există premisa unui cuplu sănătos, cu oameni responsabili şi civilizaţi. Dacă partenerul tău este unul abuziv, lipsit de iubire şi bun simţ sau echilibru, sau are comportamente nepotrivite, atunci se aplică cu totul alte principii şi soluţii”, subliniază Angela Nuţu.
