Noile studii de la Universitatea Lund în Suedia indică că viruşii moşteniţi care au milioane de ani joacă un rol important în construirea interconexiunilor complexe proprii creierului uman.
Mult timp, cercetătorii au fost îngrijoraţi că retrovirusurile endogene constituie aproximativ cinci la sută din ADN-ul uman. Mulţi ani, s-a considerat că aceste ADN-uri toxice nu au un rol anume, ci constutie doar un efect secundar al evoluţiei.
Cercetările curente efectuate de Johan Jakobsson şi de colegii lui de la Universitatea Lund în Suedia demonstrează că retroviruşii ocupă un rol central în funcţiile de bază ale creierului, mult mai specifice stabilirea exprimării genelor.
Rezultatele obţinute indică că în timpul procesului de evoluţie, viruşii au preluat treptat controlul sistemului nostru celular. Motivul pentru care viruşii au o activitate specială în creier este cauzat probabil de faptul că tumorile nu se pot forma în celulele nervoase, spre deosebire de alte ţesuturi.
“În timpul studiului, am obervat că retrovirusurile endogene desfăşoară o activitate specială în celulele creierului şi au un rol important de regulatori. Noi credem că rolul retrovirusurilor poate contribui la explicaţia modului în care celulele creierului sunt atât de dinamice şi multidimensionale în funcţiile lor şi ne pot ajuta să înţelegem de ce suntem atât de difetiţi. Asta se poate întâmpla din cauză că viruşii, în funcţie de speciile variate cărora aparţin, au roluri mai mult sau mai puţin complexe”, afirmă Johan Jakobsson, şeful echipei de cercetare în domeniul neurogeneticii moleculare de la Universitatea Lund.
Aceste celule utilizează mecanismul de control al procesului de activare a retrovirusurilor. Rezultatele furnizează savanţilor o modalitate de a privi în adâncimea celulelor nervoase. În acelaşi timp, rezultatele oferă oamenilor de ştiinţă informaţiile necesare pentru o nouă cercetare, privind bolile cerebrale legate de factorii genetici.
