Sparanghelul (Asparagus officinalis) este o specie erbacee şi perenă. Este cultivat pentru lăstarii săi tineri, ce au un gust plăcut. Originară din America de Nord, se cultivă în mai toate regiunile din Europa Centrală şi de Vest. Exista trei varietăţi de sparanghel, ce au culori diferite: alb, verde şi roşu. Sparanghelul verde este cel mai comun, cel roşu este foarte rar, mai dulce şi are conţinut mai mic de fibre. Sparanghel alb este considerat mai sănătos, şi mai gustos decât cel verde, fiindcă a fost crescut în pământ, ferit de razele luminii, şi are mai multe elemente nutritive.
Sparanghelul conţine o mulţime de vitamine, inclusiv vitaminele A, E, K, şi B6, în cantităţi relativ mari. Doar câteva bucăţi de sparanghel conţin 22% din valoarea zilnică recomandată de acid folic. În compoziţia sa se regăsesc cantităţi mai mici sau mai mari de vitamina C, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, mangan, seleniu precum şi fibre alimentare. Deşi este lipsit practic de grăsimi, are în componenţa sa cantităţi importante de acizi graşi de omega-3.
Chiar dacă sparanghelul este apreciat pentru incomparabila sa aromă, calităţile sale terapeutice nu sunt deloc de neglijat. Chiar şi numele său, asparagus officinalis (lat. = medicament), indică aceste calităţi. Chinezii, egiptenii, romanii şi grecii au descoperit din antichitate aceste proprietăţi. În fitoterapie este utilizată partea aeriană a plantei, care se poate consuma ca atare, în diferite preparate culinare, sau sub formă de sirop, tinctură sau infuzie din lăstari tineri.
În trecut, sparanghelul era folosit pentru tratarea afecţiunilor care provocau inflamaţii, precum artrita sau reumatismul.
Folaţii sunt cei care ajută la reducerea inflamaţiilor şi ameliorarea durerilor. Cu proprietăţile antiinflamatorii şi antioxidante, sparanghelul este un luptător desăvârşit împotriva cancerului de vezică urinară, la sân, de colon, pulmonar, de prostată, ovarian, etc. Tot folaţii contribuie şi la reducerea riscului de boli de inimă. Acidul folic reglează homocisteina aminoacizilor, care, la niveluri ridicate poate fi un puternic factor de risc în dezvoltarea bolilor de inimă. Acidul folic şi folaţii din sparanghel sunt extrem de indicaţi în regimul alimentar al viitoarelor mame.
Consumat regulat al sucului de asparagus cu miere întăreşte muşchii inimii, îmbunătăţeşte sănătatea tractului digestiv şi al colonului, rezolvând şi problemele legate de constipaţie.
De asemenea, sparanghelul are efecte benefice şi asupra tractului urinar, prevenind infecţiile şi apariţia pietrelor la rinichi.
Bogat în vitamina K, ajută la dezvoltarea şi creşterea densităţii osoase, prevenind astfel osteoporoza şi osteoartrita. De asemenea, vitamina K este esenţială pentru sinteza osteocalcinului, proteina structurală din oase, cu rol de preluare şi depunere a calciului exact acolo unde este nevoie.
Consumul de sparanghel ajută la scăderea tensiunii arteriale şi protejează împotriva apariţiei premature a cataractei.
O altă substanţă din sparanghel numită inulină este extrem de benefică în dezvoltarea bacteriilor considerate prietenoase pentru organism, făcând astfel digestia un proces mult mai uşor.
Tot sparanghelul poate uşura simptomele mahmurelii, după un consum de alcool în exces, prin acţiunea protectoare a aminoacizilor şi mineralelor asupra celulelor hepatice.
Asparagina, un alt compus din sparanghel are efect diuretic, ajutându-ne să eliminăm toate toxinele şi sarea în exces din organism, crescând rezistenţa organismului la oboseală şi asigurând funcţionarea normală a ficatului. Efectele sale diuretice ne ajută, mai ales vara, în combaterea retenţiei de apă. Ne ajută şi prin proprietăţi antiinflamatoare mai eficiente decât multe medicamente.
Bogat în vitamina B, sparanghelul contribuie de asemenea la îmbunătăţirea puterii de concentrare şi a capacităţii de gândire. Poate de asemenea să întărească sistemul nervos, de aceea el este o armă împotriva stresului ameliorând şi simptomele depresiei.
Sparanghelul este bogat în glutation, un aminoacid cu proprietăţi antioxidante care protejează celulele de radicalii liberi şi toxine, astfel că ne menţine pielea tânără şi radiantă.
Sparanghelul este o legumă cu un conţinut caloric foarte mic, fiind recomandat în curele de slăbire. În plus această legumă are şi proprietatea de a arde grăsimile, datorită fibrelor pe care le conţine, fibre ce forţează organismul să ardă mai multe calorii iar conţinutul de oligoelementul crom potoleşte foamea.
Este bine de ştiut că sparanghelul are un punct de rupere naturală între partea de jos care este lemnoasă şi mijlocul delicat, prin ruperea cu mâna a fiecărei tulpini se poate afla acest punct. Dacă tulpina este prea groasă, ea trebuie decojită cu un cuţit de curăţat legume, cele subţiri nu au nevoie de a fi decojite.
