Europa se apropie de o criză fără precedent, pe măsură ce criza datoriilor din regiune şi măsurile de austeritate au condus la creşterea ratei depresiei, a sinuciderilor şi a problemelor psihice - în timp ce guvernele au redus cheltuielile medicale cu 50%.
Un număr tot mai mare de autorităţi medicale din Europa avertizează că introducerea şi intensificarea măsurilor de austeritate au condus la creşterea incidenţei problemelor de sănătate şi a ratei sinuciderilor, a consumului de alcool şi a cererii pentru medicamente antidepresive. Oamenii se străduiesc să facă faţă costurilor "psihologice" ale crizei din Europa.
"Nimeni nu ar trebui să fie surprins că factori precum şomaj, datorii şi destrămarea relaţiilor personale pot cauza boli mintale şi îi pot împinge pe oameni dincolo de limite, în condiţiile în care aceştia sunt deja vulnerabili; unii îşi iau viaţa", a declarat Richard Colwill, din cadrul fundaţiei caritabile Sane, pentru CNBC.
"Există o legătură nefericită între rata şomajului şi cea a sinuciderilor, de exemplu", a mai spus Colwill, referindu-se la un studiu recent al British Medical Journal, care arată că peste 1.000 de oameni din Marea Britanie s-au sinucis, cel mai probabil, din cauza impactului recesiunii. "Rezultatele acestui studiu coincid cu cele ale altor cercetări, care sugerează că rata sinuciderilor în Europa a crescut".
Potrivit lui Josee Van Remoortel, consilier al organizaţiei europene Mental Health Europe (MHE), criza financiară afectează "toate aspectele vieţii", nu doar cele economice, şi impactul psihologic generează "un mare haos în societatea noastră".
"Criza creditărilor a dus la intensificarea problemelor psihice ale oamenilor, din cauza incertitudinilor şi temerilor legate de viitor", scrie Van Remoortel într-un articol denumit "The Sane Approach".
Un studiu recent al medicilor de familie din Marea Britanie, realizat de Insight Research Group, susţine afirmaţiile lui Van Remoortel.
Datele arată că, dintre cei 300 de medici de familie intervievaţi, majoritatea au declarat că austeritatea a generat înrăutăţirea stării de sănătate a pacienţilor lor. 76% au declarat că pacienţii sunt bolnavi, din cauza climatului economic, şi 77% au precizat că aceştia caută tratamente pentru anxietate.
Medicii intervievaţi au adus în discuţie consumul de alcool în exces, anxietatea, depresia şi cererea pentru avorturi, pe timp de recesiune economică. Numărul reţetelor pentru antidepresive în Anglia a crescut cu 28% între 2007 - 2011, de la 34 milioane la 43,4 milioane.
"Criza financiară nu va dura la nesfârşit", a declarat Van Remoortel. "Dar măsurile pripite ale guvernelor naţionale, întreprinse pentru remedierea economiei, vor avea efecte pe termen lung".
Mai îngrijorător este faptul că, potrivit unui alt studiu, doar 30 - 52% dintre europenii cu probleme psihice apelează la un specialist. John Dalli, comisarul european pentru Sănătate şi Politica de Consum, a declarat că Europa "ar putea merge, ca un insomniac, către o catastrofă", pe măsură ce bugetele alocate serviciilor medicale scad vertiginos.
Dalli a spus că Europa se îndreaptă spre o "criză umanitară" şi a semnalat riscurile "neglijării sănătăţii publicului în vremuri de austeritate".
"Criza economică nu ar trebui să se transforme într-una a sănătăţii. Problemele financiare nu trebuie să pună în pericol siguranţa oamenilor şi să îngreuneze accesul lor la servicii medicale", a declarat Dalli.
Totuşi, odată cu majorarea datoriilor şi a numărului de programe de austeritate, ţările din Europa ignoră sănătatea publică. În Grecia, ţara cu cea mai mare incidenţă a "sinuciderilor economice", finanţarea bugetului sănătăţii a fost redusă cu 50%.
În Anglia, 13,8% din venitul anual al sănătăţii, în valoare de 102 miliarde lire sterline, merge către tratarea problemelor psihice ale cetăţenilor. După un deceniu de creştere a investiţiilor, guvernul doreşte să reducă finanţarea acestui sector cu 6,6 miliarde lire sterline, ca parte integrantă a unei campanii mai mari de diminuare a costurilor, care vizează economisirea a 20 miliarde lire sterline.
"Ne temem că oamenii vor fi pedepsiţi de două ori", a declarat Colwill. "În condiţiile în care oamenii cu probleme nu mai pot beneficia de serviciile medicale aferente, prăpastia se va adânci".
