Doi cercetători, din Statele Unite ale Americii şi Germania, susţin că au găsit o cale mai eficientă prin care pot fi identificate indiciile ce pot arăta dacă un adolescent prezintă riscul de a deveni consumator de diferite substanţe, precum drogurile, informează Xinhua.
La baza descoperirii, publicată în jurnalul "Nature Communications" de Brian Knutson, profesor de psihologie la Stanford University, şi de Christian Buchel, profesor de medicină la Universitatsklinikum Hamburg-Eppendorf, stă un test nou, ce măsoară înclinaţia indivizilor către elementele de noutate.
Căutarea noutăţii nu este în mod inerent un lucru rău, notează Knutson. Tendinţa de asumare a riscurilor încercând ceva nou poate duce la inovaţie, însă, pe de altă parte, le poate determina pe unele persoane să conducă nesăbuit, să sară de pe stânci sau să ingereze diferite lucruri primite la o petrecere, arată sursa citată.
Pentru a afla dacă ar putea exista o modalitate mai precisă şi personalizată ce poate indica dacă această tendinţă de căutare a elementelor de noutate se poate transforma într-un obicei distructiv, Knutson a dezvoltat un test numit "Monetary Incentive Delay Task" (MID) menit să identifice zonele din creier care joacă un rol important în procesarea mentală a recompenselor precum banii sau senzaţiile oferite de consumul de droguri. În timpul testului, participanţii au fost plasaţi într-un aparat de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) unde au jucat un joc video pentru a obţine puncte ce puteau fi transformate în bani. La începutul fiecărei runde, jucătorii au avut ocazia de a ghici numărul de puncte pe care credeau că îl vor acumula, acesta fiind momentul în care ei anticipau viitoarele beneficii şi se declanşau astfel centrii din creier asociaţi cu recompensa.
Cu ajutorul echipei lui Buchel, Knutson a colectat date de la circa o mie de adolescenţi de 14 ani care au parcurs acest test şi au participat, doi ani mai târziu, la un sondaj realizat pentru a se afla dacă deveniseră consumatori de droguri, tutun sau alcool. În plus, cei doi au analizat cazurile a 144 de adolescenţi care nu dezvoltaseră probleme cu drogurile până la vârsta de 14 ani şi care înregistraseră scoruri mari la testul MID. Punând toate informaţiile cap la cap, ei au descoperit că pot prezice dacă tinerii vor fi predispuşi la abuzul de droguri pe baza observării modului în care creierul lor răspunde la anticiparea recompenselor, rezultatul aducând o îmbunătăţire considerabilă faţă de măsurătorile comportamentale şi de personalitate folosite până acum pentru depistarea acestui risc.
Acesta este doar primul pas "către ceva mai util", adaugă cercetătorii potrivit cărora scopul final al descoperirii este "realizarea de diagnoze clinice pe pacienţi individuali", în speranţa că medicii vor putea împiedica riscul de dependenţă de droguri înainte ca acesta să se manifeste.
