Oamenii îşi petrec o treime din viaţă, adică 25 de ani în medie, dormind. Însă, din opt persoane, două nu reuşesc să aibă un somn odihnitor. Insomnia afectează între 20% şi 30% dintre francezi şi aproape 10% iau regulat produse anxiolitice sau hipnotice. Somnul este la fel de indispensabil ca aerul sau hrana, iar lipsa lui se reflectă rapid asupra sănătăţii. După câteva nopţi nedormite se remarcă dificultăţi de concentrare, de memorie şi o stare psihică proastă şi, pe termen mai lung, scăderea imunităţii, hipertensiune, diabet, luare în greutate, vulnerabilitate la stres şi depresie. Atunci apare cercul vicios fiindcă anxietatea şi depresia se află la originea insomniilor în 50% din cazuri.
Pentru a evita insomnia cronică - dereglarea ciclurilor de somn -, folosirea plantelor, asociată cu o mai bună igienă a vieţii, se dovedeşte salvatoare şi permite ocolirea spiralei infernale a somniferelor.
Cea mai cunoscută plantă pentru tratarea tulburărilor de somn este valeriana (Valeriana officinalis), care este folosită încă din antichitate, fiind recomandată, printre alţii, de Hipocrat. Era foarte populară până la descoperirea somniferelor. Acţionează ca antidepresiv sau împotriva anxietăţii şi, în doze mai mari, funcţionează ca somnifer şi sedativ. Se recomandă în special în cazul problemelor la adormit din cauza anxietăţii sau a stresului prelungit. Efectele valerianei sunt vizibile după două-patru săptămâni. În schimb, acţionează prea puţin asupra trezirilor nocturne. Se poate consuma sub formă de ceai - două-trei ceşti seara - sau pastile, gustul ei nefiind însă prea apreciat.
Macul de California (Eschscholzia californica) este o altă plantă recomandată în tulburările de somn. 'El acţionează ca valeriana, însă efectul hipnotic este mai intens. Poate fi însă prescris şi copiilor sub 12 ani, contrar valerianei', arată dr Lorrain, fitoterapeut şi autor al unei cărţi despre fitoterapie. Macul era cunoscut încă de pe vremea amerindienilor, care îl foloseau pentru calmarea durerilor de dinţi sau colici. A făcut obiectul multor studii, care i-au demonstrat eficienţa ca sedativ, mai ales în caz de anxietate sau hiperactivitate. Datorită macului de California, se adoarme mai repede, iar durata somnului creşte, cu condiţia să se aştepte câteva săptămâni pentru primele rezultate. Se găseşte sub formă de tinctură sau de extracte fluide, dar se pot folosi şi florile ca atare, în ceai.
Hameiul figurează şi el pe lista plantelor folosite cu succes pentru un somn bun şi odihnitor. Poate fi consumat ca ceai, în formă de pastile, mai degrabă decât în bere, alcoolul nefiind cel mai bun aliat al său. De obicei se folosesc conurile de hamei deoarece conţin un ulei esenţial cu efect sedativ şi hipnotic atât de parfumat încât se pare că cei care lucrează în fabricile de bere simt uneori nevoia imperioasă să doarmă. Conform unui obicei englezesc, cine vrea să aibă un somn liniştit îşi pune lângă pernă câteva conuri de hamei. Hameiul se recomandă în insomniile legate de tulburările de menopauză, cum ar fi bufeurile. Face bine un ceai băut cu o oră înainte de culcare.
Macul de câmp (Papaver rhoeas) este cunoscut şi ca „somniferul copiilor”, calmându-i pe cei mai agitaţi. Şi tradiţionalul ceai de tei, băut seara, ajută la un somn bun. Extrem de rar, la persoane foarte sensibile, ar avea efectul invers, unul excitant.
În sfârşit, în caz de stres, somnul este fără îndoială mai bun după inhalarea câtorva picături de ulei esenţial de portocale amare, încheie lepoint.fr.
