Oameni de ştiinţă susţin "ipoteza igienei" ca posibil factor de risc pentru Alzheimer - ideea că în absenţa expunerii la germeni, virusuri şi paraziţi care să stimuleze sistemul imunitar, numărul îmbolnăvirilor de demenţă este în creştere în ţările bogate, conform unui material publicat de cotidianul The Daily Telegraph.
Un nou studiu realizat la Universitatea Cambridge compară frecvenţa cazurilor de demenţă în 192 de ţări şi a ajuns la concluzia că îmbolnăvirile de Alzheimer sunt mai frecvente în ţările cu sisteme sanitare mai bune şi unde numărul de îmbolnăviri este mai mic.
Þările în care toată lumea are acces la apă potabilă curăţată, aşa cum sunt Marea Britanie sau Franţa, au cu 9% mai multe cazuri de îmbolnăviri de Alzheimer decât media. Prin comparaţie, ţările în care mai puţin de jumătate din populaţie au acces la apă potabilă, aşa cum sunt Kenya sau Cambodgia, au un număr semnificativ mai mic de îmbolnăviri de demenţă.
Conform studiului, nivelurile de infecţie, de sanitaţie şi urbanism reprezintă 43% din variaţiile ratei de Alzheimer dintre diferitele ţări.
Un model similar celui rezultat din analiza accesului la apă potabilă s-a evidenţiat şi în cazul comparaţiei dintre ţările cu niveluri mai ridicate sau mai scăzute de îmbolnăviri cu maladii infecţioase. Elveţia şi Islanda, unde se înregistrează rate foarte mici de îmbolnăviri cu maladii infecţioase, sunt cu 12% mai afectate de Alzheimer decât China şi Ghana, ţări în care bolile infecţioase sunt mai frecvente.
De asemenea, cu cât nivelul de urbanizare al unei ţări este mai mare, cu atât creşte şi incidenţa maladiei Alzheimer. În Australia şi în Marea Britanie, unde mai mult de trei sferturi din populaţie trăieşte în mediul urban, incidenţa îmbolnăvirilor de Alzheimer este cu 10% mai ridicată decât în Bangladesh şi Nepal, unde mai puţin de o zecime din populaţie locuieşte în oraşe.
"Ipoteza igienei" se bazează pe presupunerea că în absenţa contactului cu "mizeria" sub forma bacteriilor şi a altor germeni şi agenţi infecţioşi, obstrucţionează dezvoltarea celulelor albe, elemente cheie ale sistemului imunitar.
Dr. Molly Fox, de la Universitatea Cambridge, care a coordonat noul studiu publicat în ultimul număr al revistei Evolution, Medicine and Public Health, a declarat că "ipoteza igienei", care susţine existenţa unei relaţii între un mediu de viaţă mai curat şi un risc mai mare în faţa alergiilor şi a anumitor boli autoimune, este confirmată.
"Considerăm că acum putem adăuga şi maladia Alzheimer pe lista acestor boli", susţine Dr. Fox.
Criticii acestei concluzii avertizează însă că trebuie ţinut cont de faptul că oamenii care trăiesc în ţările bogate au o speranţă de viaţă mai mare, ajungând astfel mai mulţi la vârsta la care se declanşează de obicei maladia Alzheimer, dar au şi un sistem de raportarea medicală mai bun, ceea ce înseamnă că un procent mai ridicat din populaţia bolnavă este diagnosticată corect, prin comparaţie cu ţările sărace.
