Pâinea este simbolul supravieţuirii şi, de la Isus încoace, trecând prin perioade de foamete sau de îmbelşugare, omenirea a aflat că pâinea şi apa înseamnă viaţă, spune medicul nutriţionist Mihaela Bilic.
La români, pâinea şi sarea sunt simboluri ale ospitalităţii şi, până nu demult, statutul nostru de grânar al Europei întărea afirmaţia că pâinea înseamnă bogăţie, a spus medicul.
"Indiferent de statutul social sau financiar, de pregătirea profesională, vârstă, preferinţe alimentare sau religie, pâinea are locul său pe masa fiecăruia: există pâine rustică, rotundă şi rumenă, coaptă pe vatră, dreptunghiulară, ca un cozonac, asezonată cu toate seminţele şi mirodeniile pământului, chifle, cornuri, baghete, franzele, ciabatte, lipii. În sudul Italiei - sărac - al sfârşitului de secol XIX, regele Umberto şi regina Margherita au fost serviţi cu pizza de Raffaele Esposito, care a avut inspiraţia să pună sos de roşii, brânză şi busuioc pe un blat de pâine. Aşa a luat naştere un deliciu culinar care a cucerit planeta. Şi John Montagu, al IV-lea conte de Sandwich, a folosit pâinea când a avut nevoie de o gustare practică, uşor de luat în timpul jocului de cărţi", a detaliat dr. Bilic.
Ea a accentuat că nu putem şi nu trebuie să concepem viaţa de zi cu zi fără o bucată de pâine, pentru că organismul nostru funcţionează pe bază de glucoză iar pâinea este cea mai banală şi mai accesibilă sursă de glucide.
"Şi creierul şi muşchii consumă exclusiv glucoză, prin urmare, în alimentaţia noastră zilnică trebuie să existe produse care conţin glucide (carbohidraţi): pâine, cereale, mălai, paste făinoase, orez, cartofi, fasole, mazăre. Amidonul din aceste alimente este format din lanţuri lungi de glucoză care se absorb lent în sânge şi furnizează organismului 'combustibilul' de care are nevoie timp de două-trei ore după masă", a arătat medicul nutriţionist.
Ea a susţinut că pâinea nu numai că „ţine de foame”, dar o cantitate mică de pâine prezentă la fiecare masă ajută la slăbit, pentru că „lipidele ard în focul glucidelor” - este un slogan celebru al nutriţiei, care confirmă rolul esenţial al glucidelor în alimentaţia noastră chiar şi atunci când e vorba de diete.
Pâinea este „garnitura” banală pentru proteine şi lipide, adică pentru carne, brânză, ouă, unt, a adăugat aceasta. "Orice mâncare este mai gustoasă cu pâine şi acest lucru are o justificare ştiinţifică solidă. Nu există în natură un aliment complet, de aceea trebuie să asociem produsele între ele pentru a obţine o masă echilibrată. Carnea, peştele, brânza, ouăle, untul nu conţin glucide, prin urmare se combină armonios cu pâine, orez, paste, mămăligă sau cartofi", a spus medicul.
De asemenea, pâinea conţine glucide complexe (amidon), proteine, vitamine din grupul B şi minerale (fier, magneziu, calciu) şi fibre, contribuie la echilibrul alimentar, favorizează buna funcţionare a sistemului digestiv, ameliorează metabolismul glucidelor şi lipidelor, oferă protecţie împotriva cancerului, a evidenţiat Mihaela Bilic.
Ea a subliniat că nu pâinea în sine îngraşă, ci cantitatea în care o consumăm. Cu un aport mediu de 230 cal/ 100 gr., nu putem spune că pâinea e vinovată de kilogramele în plus atât timp cât mezelurile conţin în medie 350 cal/ 100 gr., iar caşcavalul 380 cal/ 100gr.
"O banală felie de pâine are 80 de calorii, ceea ce, raportat la o raţie calorică obişnuită de 2.000 cal/zi, nu reprezintă un pericol. Glucidele sunt esenţiale supravieţuirii şi funcţionării optime a organismului uman, aşa că, indiferent de vârstă, greutate sau regimul alimentar, oferiţi-vă zilnic bucuria de a mânca o bucată de pâine. Fie că este albă, neagră, cu seminţe, cu tărâţe, cu ierburi aromate, cu ulei, cu lapte, alegeţi-o în funcţie de preferinţele voastre. Nimic nu poate fi mai gustos şi mai sănătos", a apreciat dr. Bilic.
