Marijuana (canabisul) este adesea considerat un drog „uşor”, „sigur” ”nepericulos”. Dar un studiu realizat asupra creierelor adolescenţilor arată că, în realitate, consumul acestui drog predispune la dezvoltarea diverselor comportamente dependente şi are şi multe alte consecinţe negative pe termen lung.
Mulţi adolescenţi percep marijuana ca fiind nevătămătoare şi, de aceea, e drogul ilegal cel mai consumat în rândul acestei categorii de populaţie, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Montreal, Canada, şi de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, SUA. Pe baza acestei percepţii, multe state au aprobat legalizarea acestui drog şi au permis accesul mai larg la el.
Dar multe dintre dezbaterile şi deciziile privitoare la canabis au fost întreprinse fără a lua în considerare impactul lui asupra uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de populaţie – adolescenţii – şi fără a ţine seama de datele ştiinţifice, afirmă autorii studiului, prof. Didier Jutras-Aswad şi Yasmin Hurd.
Cercetătorii au revizuit 120 de studii referitoare la diferitele aspecte ale relaţiei dintre canabis şi creierele adolescenţilor, inclusiv biologia creierului, reacţiile chimice care au loc în creier atunci când este consumat drogul, influenţa factorilor genetici şi de mediu, precum şi studii legate de aşa-numitul fenomen "gateway drug" (drogurile considerate uşoare reprezintă o „poartă” spre dezvoltarea comportamentelor adictive şi spre consumul de droguri mai puternice şi mai dăunătoare.)
După cum arată specialiştii, datele din studiile de mare întindere au evidenţiat în repetate rânduri asocierea între consumul de marijuana şi apariţia ulterioară a dependenţei de droguri puternice şi a unor psihoze (de exemplu schizofrenie). Riscul de a dezvolta asemenea probleme după expunerea la canabis nu este identic pentru toţi utilizatorii, ci este corelat cu factori genetici, cu intensitatea consumul de canabis şi cu vârsta la care are loc acesta.
Cu cât consumul începe de la o vârstă mai tânără, cu atât riscurile sunt mai grave în ceea ce priveşte sănătatea mintală, rezultatele în educaţie, delincvenţa şi capacitatea de a se descurca în viaţă ca adulţi.
Studii pe animale de laborator au permis cercetătorilor să observe în direct reacţiile chimice care au loc în creier în cazul expunerii la canabis, reacţii similare cu cele care au loc în creierul uman. Canabisul acţionează asupra creierul prin intermediul unor receptori chimici specifici, precum receptorii canabinoizi CB1 şi CB2. Aceştia sunt situaţi în arii cerebrale asociate cu învăţarea, răsplata, motivarea comportamentelor, luarea deciziilor, formarea obişnuinţelor şi funcţia motorie. Deoarece în adolescenţă structura creierului se schimbă rapid (înainte de a a deveni mai stabilă, la maturitate) oamenii de ştiinţă cred că utilizarea marijuanei în această etapă a vieţii influenţează foarte puternic modul în care se dezvoltă aceste faţete ale personalităţii utilizatorului.
Nu toţi utilizatorii de canabis adolescenţi, ci doar aproximativ 25% dintre ei, dezvoltă o relaţie de abuz sau dependenţă de drog. Acest lucru sugerează că există factori genetici şi comportamentali specifici care influenţează probabilitatea ca tinerii să continue să folosească drogul.
Studiile au arătat că dependenţa de canabis poate fi moştenită, prin intermediul genelor care codifică formarea receptorilor canabinoizi şi sinteza unei enzime implicate în procesarea THC (substanţa activă, psihogenă, din canabis) în organism.
Sunt implicaţi, de asemenea, alţi factori de ordin psihologic; indivizii care dezvoltă dependenţă de marijuana manifestă, în general, o fire caracterizată prin predominanţa emoţiilor negative, agresivitate şi impulsivitate, încă de la vârste mici. Unele dintre aceste trăsături sunt exacerbate în cursul anilor de consum de canabis, ceea ce sugerează că utilizatorii sunt prinşi într-un cerc vicios al „auto-tratării”, care se transformă însă în dependenţă, au explicat cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă au accentuat asupra ideii că, deşi mai rămân încă multe lucruri de aflat despre fenomenul abuzului de canabis, datele ştiinţifice care există deja au în mod clar implicaţii importante pentru societate.
„Este deja limpede că marijuana nu este inofensivă pentru creierul adolescenţilor, mai ales al celor care sunt mai vulnerabili din punct de vedere genetic şi psihologic. Identificarea acestor adolescenţi vulnerabili, inclusiv prin teste genetice sau psihologice, ar putea fi esenţială pentru a preveni apariţia dependenţei şi a problemelor psihiatrice asociate cu consumul de canabis sau a le trata din vreme”, a declarat prof. Jutras-Aswad.
În lipsa unor cercetări aprofundate ale efectelor canabisului asupra creierului, ar însemna ca deciziile asupra statutului legal al acestui drog să fie luate pe baze incerte, iar oamenii de ştiinţă nu vor putea dezvolta terapii noi şi eficiente, legate de uzul medicinal al componentelor canabisului, terapii care ar putea fi benefice pentru tratarea anumitor tulburări specifice, a precizat dr. Hurd.
