Baba Shiv, directorul programului Strategic Marketing Management Executive Program din cadrul prestigioasei Stanford Graduate School of Business, este unul dintre cercetătorii care au dedicat mult timp în ultimii ani studierii modului în care oamenii iau decizii. „Majoritatea deciziilor noastre, a acţiunilor noastre şi a experienţelor noastre, fie că ne place sau nu, sunt modelate la nivel instinctual”, spune Shiv. „Sunt de părere că 90%-95% din deciziile pe care le luăm, chiar şi cele importante despre care avem impresia că le stabilim în mod raţional, sunt rezultatul instinctului”, explică profesorul. „Dacă partea emoţională a creierului intră în conflict cu partea raţională, de regulă latura emoţională va fi cea care câştigă”, spune Shiv. „De altfel, partea raţională a creierului nu este neapărat pricepută în a raţiona, cât în a raţionaliza deciziile pe care le-a luat deja partea emoţională a minţii noastre”, explică cercetătorul.
Dacă acceptăm aceste premise şi conştientizăm că multe (dacă nu majoritatea) deciziilor sunt luate la nivel instinctual, trebuie să înţelegem cum funcţionează această latură instinctuală.
Neuromodulatorii – ce sunt şi cum ne afectează deciziile
Profesorul Shiv afirmă că neuromodulatorii – substanţe precum dopamina (substanţa chimică asociată «stimulării»), serotonina (substanţa chimică asociată «calmării») sau cortizolul (substanţa chimică asociată stresului) – joacă un rol extraordinar de important în stabilirea unui lucru esenţial: cine suntem noi. Spre exemplu, nivelul lor în creier dă diferenţa între persoana care suntem dimineaţa şi cea care suntem la amiază. Din acest motiv, spune Shiv, trebuie luat în considerare nivelul acestor neuromodulatori la programarea momentului în care luăm deciziile importante.
Cele mai recente cercetări ştiinţifice arată că există două căi neuronale prin care acţionează creierul. O cale neuronală porneşte de la starea de stimulare fiziologică intensă provocată de stres, în care predomină emoţii precum frica şi anxietatea, şi încearcă să o transforme într-o stare de confort. Această cale este controlată de cortizol şi de serotonină. Cealaltă cale neuronală duce creierul din starea de excitaţie fiziologică scăzută – percepută sub forma plictiselii şi apatiei – şi o transformă în starea de entuziasm. Neuromodulatorul care acţionează este dopamina, substanţa „stimulării”, ce ne oferă imboldul necesar să ne ducem activităţile la bun sfârşit.
Deoarece aceste căi neuronale sunt conectate în creier, stresul ne reduce abilitatea de a fi creativi şi de a lua decizii bune. Atunci când suntem stresaţi şi anxioşi, cortizolul este prezent într-un nivel mare în creier, iar acest lucru ne va face să căutăm siguranţă, motiv pentru care nu vom ieşi din zona de confort şi nu vom lua decizii inovatoare.
Cea mai bună combinaţie pentru luarea unei decizii este un nivel ridicat al serotoninei şi al dopaminei. În această situaţie vom beneficia atât de calmul caracteristic serotoninei, cât şi de energia tipică dopaminei. Shiv afirmă că cea mai bună metodă prin care putem beneficia de această combinaţie este una foarte simplă: un somn de bună calitate.
Când trebuie să luăm o decizie şi de ce este esenţial somnul?
Cel mai bun moment în care să ne programăm deciziile importante este dimineaţa. Care este motivul? În orele de după trezire, nivelul serotoninei este în mod natural ridicat. Ca urmare, vom tinde să nu ne temem să încercăm lucruri noi. De-a lungul zilei, nivelul serotoninei scade, iar din acest motiv deciziile luate la amiază vor tinde să prezinte o aversiune la risc. Din acelaşi motiv, la amiază va fi mai pronunţată tendinţa de a menţine starea de fapt, iar acest lucru se poate manifesta de multe ori în amânarea deciziilor pe care le avem de luat.
„Somnul are o importanţă capitală”, afirmă profesorul Baba Shiv. Într-o noapte obişnuită, visăm doar într-o anumită etapă a somnului, cunoscută sub numele de „somn REM” (rapid eye-movement). Celelalte faze ale somnului, cele non-REM, joacă un rol cheie. Specialistul afirmă că într-o anumită fază a somnului, cea de somn profund (cunoscută şi sub numele de somn „slow wave”), serotonina, dopamina şi ceilalţi neuromodulatori revin la nivelul lor normal.
Dacă nu avem parte de o perioadă suficientă de somn profund, care să permită „resetarea” neuromodulatorilor la nivelul lor natural, dimineaţa ne vom trezi cu un nivel mai scăzut al serotoninei în creier şi un nivel mare al cortizolului, ceea ce ne va face să luăm decizii instinctive din frică şi cu aversiune faţă de risc. Shiv spune că avem nevoie de minimum 30 de minute de somn adânc pentru a beneficia de beneficiile sale, însă ideal ar fi să beneficiem de aproximativ 2 ore. Din nefericire, pe măsură ce îmbătrânim tindem să pierdem din timpul total de somn profund.
Shiv spune că cea mai bună metodă prin care putem să mărim perioada de somn profund este să fim deja relaxaţi când ajungem în pat. Profesorul recomandă o baie sau un duş fierbinte şi să evităm consumul de alcool, deoarece studiile au arătat că băuturile alcoolice consumate cu două ore înainte de culcare reduc dramatic perioada de somn profund. De asemenea, specialistul recomandă să oprim toate sursele de lumină, inclusiv ecranele dispozitivelor electronice, înainte de a ne culca.
Cum ne influenţează dieta şi activitatea fizică capacitatea de a lua decizii?
Baba Shiv afirmă că dimineaţa este important să consumăm proteine de calitate, indiferent de sursa lor: poate să fie vorba de zer, de ouă sau orice altă proteină de calitate.
De ce trebuie să mâncăm proteine? Pe parcursul zilei, proteinele consumate la micul dejun sunt asimilate de corp. Aminoacizii ce compun proteinele sunt absorbiţi şi trec de bariera sânge-creier, iar unul dintre ultimii aminoacizi asimilaţi de corp este triptofanul, un precursor al serotoninei. Cu alte cuvinte, dacă aţi consumat un mic dejun bogat în proteine de calitate, în momentul în care în mod normal aţi fi înregistrat o scădere a nivelului de serotonină din creier, asimilarea triptofanului va preveni acest lucru şi vă va permite să fiţi la fel de eficient în luarea deciziilor la prânz ca la începutul dimineţii. Un mic dejun bogat în carbohidraţi vă va oferi energie, însă nu va avea acelaşi efect benefic asupra capacităţii voastre decizionale.
De asemenea, activitatea fizică joacă un rol important în luarea unor decizii de calitate. Profesorul Shiv subliniază că, atunci când muşchii inimii pompează mai rapid decât de obicei, ei eliberează o peptidă care stimulează producţia de serotonină. Oamenii de ştiinţă au crezut multă vreme că efortul fizic şi sportul duc la eliberarea endorfinelor în creier, motiv pentru care apare senzaţia plăcută pe care o raportează cei ce desfăşoară astfel de activităţi. Cercetătorii au descoperit, însă, că substanţele eliberate în creier în urma efortului fizic nu sunt endorfine, ci sunt nişte precursori ai serotoninei. „Cu alte cuvinte, activitatea fizică este metoda prin care natura ne ţine serotonina la un nivel ridicat de-a lungul zilei”, explică Shiv.
Astfel, dacă aveţi o întâlnire importantă la amiază, înainte ca aceasta să aibă loc este recomandat să dedicaţi un sfert de oră unei plimbări rapide prin împrejurimi. O altă variantă, subliniază profesorul Shiv, este să discutaţi în timp ce vă plimbaţi. Steve Jobs obişnuia adeseori să organizeze „întâlniri în mişcare”, discutând aspecte importante în timp ce mergea. Acelaşi lucru îl face şi Mark Zuckerberg.
Un ultim aspect important asupra căruia profesorul Shiv atrage atenţia este cafeaua pe care o bem în fiecare zi. Cofeina este un stimulator fiziologic, subliniază profesorul, care amplifică emoţia pe care o simţim în momentul în care o bem. Aşadar, dacă ne simţim motivaţi, ne va ajuta. În schimb, dacă ne simţim stresaţi, cofeina ne va face agitaţi –– ultimul lucru pe care ni-l dorim atunci când încercăm să luăm o decizie bună.
Aşadar, cafeaua nu reprezintă o „scurtătură”. Cea mai bună metodă prin care ne putem stimula creierul astfel încât să luăm decizii bune reprezintă respectarea celor trei elemente cruciale: somnul, dieta şi activitatea fizică.
