După ruperea barajului din Ucraina, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat, săptămâna trecută, că "există riscul ca în zonele inundate din Ucraina, ca urmare a distrugerii barajului de la Nova Kahovka, să apară focare de holeră", deoarece acest patogen există în mediul înconjurător şi se dezvoltă în zone inundate şi insalubre. Organizaţia a mai transmis că discută cu autorităţile ucrainene despre importul de vaccin anti-holeră, în cazul în care va fi necesar. Inundaţiile au adus peşti şi animale moarte, o pată de petrol de cel puţin 150 de tone, gunoaie din haznale şi toalete, chimicale şi pesticide de pe câmpuri. Toate acestea plutesc în derivă pe râul Nipru până în Marea Neagră, cu care se mărginesc România, Bulgaria, Turcia şi Georgia.
Cum era şi firesc, românii sunt îngrijoraţi, în condiţiile în care, weekend de weekend, a început exodul către staţiunile de pe litoralul românesc. Guvernul României susţine că, deocamdată, nu există pericol în ţara noastră, dar totuşi se monitorizează atent situaţia, pentru că în Ucraina, în Herson, ar fi apărut primele cazuri de soldaţi ruşi care sunt infestaţi cu holeră, conform informaţiilor publicate de ucraineni.
"În urma discuţiilor ce au avut loc ieri, 15 iunie 2023, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu specialiştii şi cu autorităţile responsabile de monitorizarea şi protecţia apelor Mării Negre (Ministerului Transporturilor, Administraţia Naţională Apele Române, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină «Grigore Antipa») s-a constatat că, în prezent, toţi parametrii de calitate a apei se situează în limitele normale pentru această perioadă. Reprezentanţii INSP, împreună cu DSP Constanţa şi DSP Tulcea, continuă monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate. În Constanţa există deja 20 de puncte de recoltare, calitatea apei de îmbăiere fiind corespunzătoare în acest moment. În cazul în care, în urma analizelor rezultă o posibilă contaminare a apei costiere, populaţia va fi înştiinţat, iar îmbăierea va fi interzisă", precizează Guvernul.
Institutul Naţional de Sănătate Publică a publicat un ghid de prevenire a holerei
Holera este o boală infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (serogrupurile Vibrio cholera O1 varianta Tor şi O139), care se transmite pe cale fecal-orală. Holera este o boală răspândită, de obicei, prin apă contaminată.
Factori de risc
Consumul accidental de apă contaminată din zone de îmbăiere neamenajate poate duce la infecţie în ţările unde există o circulaţie a acestei bacterii. Este însă, necesară o doză mare de bacterii pentru a apărea infecţiozitatea.
Consumul de fructe de mare crude sau insuficient preparate termic provenite din apele contaminate poate determina apariţia de focare/epidemii.
În România, nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în ultimii 30 de ani.
Perioada de incubaţie se încadrează între câteva ore până la 5 zile, de obicei 2-3 zile.
Semne şi simptome
În majoritatea cazurilor infecţia este asimptomatică sau determină diaree uşoară. În formele severe, boala debutează brusc, primele semne clinice fiind: diareea apoasă severă nedureroasă (scaune cu aspect de apă de orez), greaţă, vărsături severe precoce. Purtătorii asimptomatici pot transmite infecţia.
În cazurile netratate, holera poate pune în pericol viaţa oamenilor prin apariţia deshidratării, acidozei, colapsului circulator, hipoglicemiei şi reprezintă o urgenţă medicală necesitând tratament imediat.
Modul de transmitere
Apa este de obicei, contaminată cu fecalele persoanelor infectate şi, ea însăşi, poate contamina, atât direct, cât şi prin intermediul alimentelor. Contaminarea apei potabile se poate produce la sursă, în timpul transportului, în timpul depozitării sau la domiciliu.
Produsele alimentare pot fi, de asemenea, contaminate prin mâinile murdare, în timpul pregătirii sau în timpul mesei.
Băuturile preparate cu apa contaminată sau cu gheaţă din comerţul stradal, legumele şi fructele "reîmprospătate" folosind apa netratată au fost incriminate ca vehicule în transmiterea holerei. Focare sau epidemii, precum şi cazuri sporadice, sunt adesea atribuite fructelor de mare crude sau insuficient preparate termic.
Este necesară o doză mare de bacterii ingerate pentru a provoca infecţia la un adult sănătos întrucât, bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac.
Măsuri preventive
Prevenţia se bazează pe accesul la apă sigură şi igiena adecvată. Recomandările preventive de care fiecare persoană poate ţine cont sunt:
- Consumul de apă din surse sigure;
- Evitarea consumului de gheaţă din surse nesigure;
- Consumul de alimente bine preparate termic, în special fructe de mare, crustacee;
- Spălatul frecvent al mâinilor.
Institutul Naţional de Sănătate Publică are în atribuţii supravegherea bolilor transmisibile, iar cazul suspect sau confirmat de holera este raportat imediat telefonic de către furnizorii de servicii medicale la Direcţiile de Sănătate Publica şi către Institutul de Sănătate Publică. În plus, în perioada estivală (1 iunie – 30 octombrie) este implementat sistemul de supraveghere a bolii diareice acute (BDA) la nivelul întregii populaţii în care unul dintre obiective este identificarea etiologiei cazurilor cu astfel de manifestări clinice (inclusiv identificarea vibrionului holeric).
Totodată, monitorizarea calităţii apei de îmbăiere este realizată, în fiecare sezon, de DSP Constanţa şi DSP Tulcea prin analizarea probelor de apă de mare, conform listelor cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere. Monitorizarea zonelor de îmbăiere se efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Sezonul de îmbăiere în anul 2023 se desfăşoară în perioada 1 iunie – 15 septembrie pentru toate zonele. Până în acest moment nu am fost înştiinţaţi cu privire la înregistrarea unor rezultate neconforme. Ţinând cont de situaţia generată de ruperea barajului de la Nova Kahovka Ucraina, monitorizarea calităţii apei se va efectua zilnic, timp de 14 zile începând cu data de 15 iunie 2023, în punctele de recoltă din judeţele Constanţa şi Tulcea. Informaţiile privind monitorizarea calităţii apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate pe site-urile DSP Constanţa şi Tulcea.
Articole similare: Risc de holeră în Marea Neagră: Poluarea ar putea ajunge pe litoralul românesc în două săptămâni
