Consiliul Concurenţei: Oamenii fac confuzie între medicamente şi suplimente alimentare; sunt necesare reglementări suplimentare Recomandat

Miercuri, 12 Ianuarie 2022 10:54
Publicat în Sanatate
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Consumatorii fac confuzie între medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi suplimente alimentare, după cum s-a observat în cadrul unui studiu derulat pe aceste pieţe de Consiliul Concurenţei, care recomandă reglementări suplimentare pentru a elimina aceste situaţii.
Potrivit unui comunicat remis, luni, Agerpres, consumatorii selectează medicamentele fără reţetă (OTC - over the counter) şi suplimentele alimentare în funcţie de beneficiile prezentate, utilizarea personală anterioară, sfaturi de la profesionişti din domeniul sănătăţii (de exemplu farmacişti). În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influenţaţi şi de experienţa împărtăşită de alţi consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse. Unele dintre aceste comentarii nu sunt întotdeauna corecte şi pot induce în eroare consumatorii, iar faptul că nu există o monitorizare şi nicio moderare a conţinutului (comentariilor) pe site-urile de comercializare adânceşte confuzia privind OTC şi suplimente alimentare.
În acest scop, autoritatea de concurenţă consideră ca necesară introducerea unor reglementări care să elimine aceste situaţii întâlnite în practică, în care suplimentele alimentare sunt considerate medicamente, cum ar fi responsabilizarea comerciantului online în privinţa conformităţii acestui conţinut cu cerinţele legale şi afişarea comentariilor numai după evaluarea acestora de către un moderator sau să nu existe posibilitatea de a publica mărturii personale pe site-ul comerciantului online, dacă acesta nu are resursele necesare supravegherii şi controlului acestui conţinut.

Definirea unor elemente de diferenţiere vizuală

De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă definirea unor elemente de diferenţiere vizuală (de exemplu simboluri sau pictograme) specifice suplimentelor alimentare. O astfel de măsură poate ajuta publicul larg să identifice cu mai multă uşurinţă tipul produsului şi facilitează, totodată, procesul de alegere a consumatorului.
Medicamentul reprezintă orice substanţă sau combinaţie de substanţe ce are proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor.
Suplimentele alimentare sunt produse al căror scop este de a completa regimul alimentar, dar care nu au proprietatea de tratare sau vindecare a unei boli. Suplimentele alimentare reprezintă surse concentrate de vitamine, minerale sau alte substanţe cu efect nutritiv sau fiziologic, singure sau în combinaţie.
Studiul autorităţii de concurenţă a arătat că, în România, vânzările de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani, ceea ce arată interesul consumatorului român pentru prevenirea şi tratarea afecţiunilor comune (dureri de cap, răceală, tuse, dureri musculare, afecţiuni digestive etc.), precum şi interesul crescut de a-şi completa regimul alimentar în funcţie de nevoile nutriţionale ale fiecăruia. Cu toate acestea, administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil poate fi dăunătoare sănătăţii.
Reglementările privind producţia şi comercializarea medicamentelor OTC şi a suplimentelor alimentare sunt mai flexibile şi mai permisive comparativ cu prevederile legale aplicabile medicamentelor eliberate în baza unei prescripţii medicale. Principalele diferenţe sunt reprezentate de libertatea operatorilor de a-şi stabili preţurile de comercializare, posibilitatea promovării produselor către publicul larg, canalele prin intermediul cărora se pot comercializa aceste produse şi procedurile privind punerea pe piaţă.
În România, medicamentele fără prescripţie medicală se comercializează cu amănuntul prin farmacii şi drogherii, fizic sau online.

Clasamentul celor mai bine vândute medicamente

În clasamentul celor mai bine vândute 25 de medicamente OTC din România se regăsesc analgezice (Nurofen, Antinevralgic, Voltaren, Paracetamol), medicamente de răceală, gripă, tuse (Parasinus, Coldrex, Fervex, Theraflu, Panadol, Nurofen Răceală şi Gripă, Olynth, Oscillococcinum, ACC, Tantum Verde, Strepsils Intensiv), medicamente pentru afecţiuni digestive (Colebil, No Spa, Triferment, Dicarbocalm), hepatoprotectoare (Essentiale), medicamente pentru afecţiuni ale inimii (Aspenter, Aspacardin), medicamente pentru anxietate şi oboseală (Magne B6) şi medicamente pentru tratamentul rănilor (Betadine, Baneocin).
În ceea ce priveşte comerţul electronic cu medicamente OTC, legislaţia este ambiguă şi nu menţionează clar dacă comercializarea online se poate face prin site-ul propriu al farmaciei/drogheriei online sau prin intermediul platformelor de intermediere.
La ora actuală, comerţul electronic cu medicamente se desfăşoară atât prin intermediul site-ului propriu deţinut de farmacie/drogherie, cât şi prin intermediul unei platforme de intermediere.
Prin urmare, în scopul asigurării unei interpretări corecte şi unitare a cadrului normativ în materie, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor clarificări care să permită farmaciei/drogheriei online să cunoască cu exactitate cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească în cazul comercializării online a medicamentelor atât prin propria pagina de internet, cât şi prin intermediul platformelor.
Pe de altă parte, suplimentele alimentare pot fi achiziţionate de consumatori din farmacii şi drogherii, dar şi din hypermarketuri, supermarketuri, magazine naturiste/plafar, benzinării, magazine online.
Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, pe piaţa din România sunt prezenţi circa 650 de operatori (producători, importatori, distribuitori) implicaţi în comercializarea suplimentelor alimentare. Totodată, există producători care au pus pe piaţă peste 100 de produse, ceea ce reliefează capacitatea de diversificare a ofertei, precum şi multitudinea de combinaţii posibile în cadrul formulelor de produs.
Disponibilitatea şi utilizarea pe scară largă a suplimentelor alimentare au făcut ca aceste produse să devină parte a regimului alimentar zilnic al populaţiei, generând un nivel semnificativ de expunere a consumatorului la această categorie de produse.

Clasamentul celor mai bine vândute suplimente alimentare

În clasamentul suplimentelor alimentare, cele mai bine vândute 25 de astfel de produse sunt utilizate pentru susţinerea sănătăţii tractului digestiv şi a metabolismului (Linex, Eubiotic, Protectis, Supradyn Energy, Vitamax, Hepatoprotect, Fortifikat, Elevit, Cebrium, Liv 52, Sennalax, Centrum, Redoxon, Silimarina, Neurovert, Carbocit şi marca privată Naturalis HepatoSuport). Clasamentul este completat de suplimentele alimentare utilizate pentru susţinerea sănătăţii sistemului genito-urinar (Idelyn Urinal şi Uractiv), pentru susţinerea sănătăţii osteo-articulară şi musculară (Proenzi Atrostop şi Supramax Articulaţii), pentru susţinerea sănătăţii sistemului nervos (Alanerv) şi pentru susţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular (Korill, Devaricid şi Tarosin).
"Existenţa unei legislaţii ambigue şi incomplete generează probleme în ceea ce priveşte comercializarea şi publicitatea suplimentelor alimentare şi conduce la o interpretare neunitară a cadrului normativ", consideră reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În luna aprilie a anului trecut, cadrul legislativ a fost completat cu Legea suplimentelor alimentare (nr. 56/2021), care prevede că suplimentele alimentare ce au în compoziţie vitamine, minerale (singulare sau combinate) sau şi alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic se comercializează în baza certificatului de notificare emis de Ministerul Sănătăţii. Însă, legea nu se aplică suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale/aromatice. Acestea se comercializează în baza avizului emis de Institutul de Bioresurse Alimentare.

Norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor

Potrivit Comisiei Europene, 19 state membre au adoptat norme naţionale pentru reglementarea utilizării plantelor şi există o cerere din ce în ce mai mare din partea statelor membre de a prelua astfel de proceduri, ceea ce sugerează că substanţele vegetale utilizate în alimente pot da naştere unor efecte negative asupra sănătăţii şi ar merita un control mai atent şi mai sistematic.
În acest context, Consiliul Concurenţei susţine propunerea Institutului de Bioresurse Alimentare privind implementarea unui program de monitorizare a efectelor aferente suplimentelor alimentare. Această măsură poate contribui la creşterea gradului de protecţie a sănătăţii publice.
De asemenea, pentru ca un consumator să poată identifica şi verifica cu mai multă uşurinţă şi rapiditate informaţiile privind comercializarea legală a unui anumit supliment alimentar pe piaţa din România, Consiliul Concurenţei recomandă crearea unei platforme unice dedicată suplimentelor alimentare. În plus, în contextul avertizării publicului larg asupra riscurilor pe care le implică achiziţionarea de suplimente alimentare comercializate ilegal prin internet, consumatorii pot fi încurajaţi să consulte această platformă înainte de achiziţionarea unui supliment, în cazul în care aceştia au îndoieli cu privire la comercializarea legală a unui produs pe piaţa din România.
Diferenţele existente între statele membre privind plantele permise, respectiv interzise în fabricarea suplimentelor alimentare, pot genera situaţii în care plante interzise a se comercializa sub formă de suplimente alimentare în România, să fie, totuşi, puse pe piaţă ca urmare a aducerii lor dintr-un alt stat membru. Autoritatea de concurenţă susţine propunerea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare privind acordarea operatorilor români a unei derogări de la listele negative/limitative în aceleaşi condiţii de siguranţă alimentară. O altă posibilă soluţie ar fi actualizarea listei de plante, în mod periodic, pentru a se lua în considerare suplimentele alimentare astfel introduse pe piaţă.
Pentru majoritatea pieţelor de medicamente eliberate fără prescripţie medicală şi pentru cea mai mare parte a brandurilor de suplimente analizate, publicitatea din domeniul audiovizualului reprezintă principala formă de promovare a acestor produse, având ponderea cea mai mare în bugetele de marketing.
În anul 2020, ponderea publicităţii la medicamente şi suplimente alimentare în totalul activităţilor de publicitate a fost de 30%, în creştere faţă de 23,7%, în 2018.
Cumulat, la toate posturile de televiziune monitorizate de CNA, durata medie zilnică de difuzare a spoturilor publicitare referitoare la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 45,41 de ore pe zi, înregistrând o majorare cu 35% faţă de 2018.
De asemenea, în anul 2020, numărul total al spoturilor la medicamente şi suplimente alimentare a fost de 3.342.946 spoturi, ceea ce reprezintă o creştere cu 36% faţă de 2018. Această creştere se datorează, în principal, evoluţiei categoriei de suplimente alimentare, care, în perioada 2018-2020, a crescut cu 65%, până la 1.461.548 de spoturi publicitare.
În acest context, în care publicitatea are o mare influenţă asupra comportamentului consumatorilor, Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor campanii de educare şi informare având ca scop difuzarea de informaţii cu privire la particularităţile suplimentelor alimentare şi medicamentelor OTC.
Aceste campanii pot fi realizate atât prin intermediul mediilor clasice de comunicare (spoturi TV cu acoperire naţională şi audienţă ridicată, anunţuri radio, broşuri etc.), cât şi prin intermediul mediului online, astfel încât informaţiile să ajungă la o parte cât mai însemnată a populaţiei.

Analiză privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare

Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul suplimentelor alimentare îmbunătăţirea cadrului legislativ privind modul de avizare a materialelor publicitare şi totodată, recomandă Ministerului Sănătăţii efectuarea unei analize privind durata şi frecvenţa optimă difuzării materialelor publicitare la medicamentele OTC şi suplimentele alimentare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
În ceea ce priveşte publicitatea la medicamente prin intermediul reţelelor de socializare şi al aplicaţiilor mobile, la ora actuală, aceasta este interzisă de legislaţia în vigoare. Cu toate acestea, autorităţile din domeniul sănătăţii au apreciat că cerinţele impuse altor forme de publicitate, cum ar fi publicitatea realizată prin intermediul canalelor de televiziune sau prin internet, sunt apte să protejeze sănătatea publică.
În aceste condiţii, autoritatea de concurenţă consideră că aceleaşi condiţii/condiţii similare, completate cu cerinţe (ca de exemplu, limitarea utilizării funcţiilor interactive - butonul "like"/"dislike", comentarii, distribuirea conţinutului) care să asigure caracterul static al conţinutului aprobat s-ar putea aplica şi în cazul reţelelor de socializare sau al aplicaţiilor mobile.
Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă autorităţilor cu competenţe în domeniul sănătăţii revizuirea legislaţiei privind publicitatea medicamentelor OTC în sensul definirii reţelelor de socializare şi aplicaţiilor mobile şi stabilirii unor cerinţe specifice astfel încât să poată fi utilizate aceste canale de comunicare fără a fi afectat nivelul sănătăţii publice.
De asemenea, autoritatea de concurenţă propune elaborarea unor reglementări clare şi unitare specifice suplimentelor alimentare, care să se aplice comunicării destinate consumatorului şi profesioniştilor în domeniul sănătăţii. Spre exemplu, similar medicamentelor, şi în cazul suplimentelor alimentare se pot stabili reguli cu privire la formele de publicitate utilizate, informaţiile pe care trebuie să le cuprindă, formulele acceptate, interzise sau obligatorii.
Contextul epidemiologic SARS Cov 2 a influenţat vânzările de medicamente şi suplimente alimentare, în perioada de la începutul pandemiei, acestea înregistrând o creştere semnificativă. Acest lucru arată interesul pacientului român în constituirea unor stocuri de medicamente şi/sau suplimente utilizate în caz de febră, dureri de cap, tuse, congestie nazală, dureri de gât.
Astfel, în martie 2020, adică înaintea instituirii stării de urgenţă şi în timpul acesteia, vânzările de medicamente Parasinus, Antinevralgic P şi Nurofen Răceală şi Gripă, Nurofen au fost de până la patru ori mai mari, iar cele de Paracetamol au fost de aproximativ opt ori mai mari comparativ cu perioada anterioară.
În ceea ce priveşte suplimentele alimentare, în aceeaşi perioadă, martie 2020, consumatorii au achiziţionat Septosol într-o cantitate de aproximativ şase ori mai mare şi de cinci ori mai mult Decasept, faţă de prima lună a anului anterior.
Studiul este pus în consultare publică pe site-ul Consiliului Concurenţei, iar părţile interesate pot transmite observaţii timp de 30 de zile.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu