04 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Au apărut ingrediente de „nutriţie urbană”
Au apărut ingrediente de „nutriţie urbană”

În ultimii ani se întâmplă să ne fie prezentate tot felul de produse sau ingrediente alimentare, de cele mai multe ori de pe alte meleaguri şi care sunt comunicate în media ca adevărate elixire. Dacă vine vorba de ulei, poziţia de lider a beneficului ulei de măsline extravirgin este ameninţată de apariţia şi folosirea uleiurilor extrase din alte plante: cocos, nucă, sâmburi de struguri, afirmă nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

"Uleiul de nucă este obţinut prin presare la rece, are un gust plăcut, mătăsos şi o compoziţie foarte prietenoasă cu sistemul nostru cardiovascular: bogat în acid alfa linoleic, acid elagic, vitamine B şi E, precum şi o serie de minerale cum ar fi seleniu, fosfor, magneziu, zinc, fier şi calciu. Aşadar, uleiul de nucă poate îmbunătăţi circulaţia sângelui, scade riscul de boală vasculară, scade inflamaţia, echilibrează hormonal, menţine pielea sănătoasă. Valabilitatea lui e însă limitată (6 — 12 luni) şi odată deschis trebuie păstrat în frigider, pentru a evita râncezirea", explică nutriţionistul.

Trecând la grupa cerealelor, grâul, orezul, porumbul sau hrişca sunt umbrite de apariţia pseudo-cerealelor — amarant, chia sau quinoa, importate din bucătăria Americii Latine, toate bogate în nutrienţi importanţi şi niciuna dintre ele nu conţine gluten, a spus Alexandrescu.

Ea dă ca exemplu seminţele de chia care fac parte de secole din dieta latino-americanilor. Bogate în acizi graşi polinesaturaţi, în special omega-3 (au în compoziţie 60% acizi graşi esenţiali), fibre alimentare, antioxidanţi, seminţele de chia combat constipaţia, ajută la scăderea inflamaţiei, pot creşte performanţa cognitivă şi pot reduce nivelul colesterolului LDL. Două linguri de seminţe de chia conţin 18% din doza zilnică recomandată de calciu, 35% din fosforul necesar zilnic şi 24% din doza zilnică de magneziu.

"Şi cum fără ceva dulce nu se poate, şi pentru că zahărul alb este cap de listă în topul celor mai nocive alimente, apar pe scena alimentaţiei cosmopolite îndulcitorii naturali. Ştim cu toţii că mierea este singurul îndulcitor natural, concentrat, plin de enzime (fermenţi), adică viaţă, însă trebuie consumată cu moderaţie. Îndulcitorii naturali nou apăruţi în alimentaţia noastră sunt extraşi din diverse plante, unele autotone (mesteacănul), altele venetice (agave, stevia, anumite specii de arţar) şi au diverse capacităţi de îndulcire", a susţinut nutriţionistul.

Lygia Alexandrescu subliniază că, deşi ne putem bucura de aceste ingrediente alimentare urbane, nu trebuie să uităm de echivalentele autohtone şi mai ales de faptul că beneficiile acestor produse alimentare au eficienţă maximă pentru populaţiile care trăiesc pe meleagurile din care acestea se recoltează. 


Articole înrudite