Aproape un deces din cinci la nivel mondial este legat de alimentaţia necorespunzătoare, potrivit unui studiu publicat recent. Documentul relevă, totodată, scăderea ratei mortalităţii infantile şi prelungirea speranţei de viaţă şi deplânge creşterea numărului de decese din cauza terorismului şi a conflictelor, după cum relatează France Presse.
În general, "oamenii trăiesc mai mult", spune dr. Christopher Murray, directorul Institutului pentru Măsurarea şi Evaluarea Sănătăţii (IHME) de la Universitatea Washington din Seattle (Statele Unite), adăugând că a constatat împreună cu colegii săi, în ultimul deceniu, "progrese importante", cum ar fi scăderea mortalităţii infantile şi a malariei.
În aproape jumătate de secol, la nivel global, speranţa de viaţă la naştere pentru ambele sexe a crescut cu 14 ani, de la 58,4 în 1970 la 72,5 ani în 2016, conform acestui studiu privind situaţia sănătăţii în 2016, publicat în revista The Lancet.
Speranţa de viaţă a atins în medie 69,8 ani pentru bărbaţi şi 75,3 ani pentru femei, potrivit acestei analize, care cuprinde date din 195 de ţări şi teritorii. Japonia are cea mai mare speranţă de viaţă (83,9 ani pentru ambele sexe combinate) şi Republica Centrafricană cea mai scăzută (50,2 ani).
Decesele în rândul copiilor sub 5 ani au scăzut pentru prima dată la mai puţin de 5 milioane în 2016 (faţă de 16,4 milioane în 1970). Dintre cele 54,7 milioane de decese constatate în 2016 în lume, 72% au fost cauzate de boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare sau diabetul, adesea legate de stilul de viaţă (dietă, activitate fizică, tutun, alcool etc.). Tutunul este responsabil pentru peste 7 milioane de decese la nivel mondial.
Alimentaţia necorespunzătoare, în special cea săracă în cereale integrale, fructe şi legume, nuci, peşte şi cea prea sărată este asociată cu peste 10 milioane de decese (18,8%) în întreaga lume. Dintre toate formele de malnutriţie, obiceiurile alimentare proaste reprezintă principalul risc de mortalitate, spun autorii. În plus, creşterea glicemiei şi a tensiunii arteriale, obezitatea şi excesul de colesterol din sânge se numără printre primii zece factori de risc de deces la bărbaţii şi femeile din întreaga lume.
"În pofida progreselor înregistrate, ne confruntăm cu o triadă de probleme — obezitatea, conflictele şi bolile mintale, inclusiv dependenţa, care frânează multe naţiuni şi comunităţi", spune dr. Murray. În 2016, au existat 1,1 miliarde de persoane cu boli mintale şi dependenţă. Tulburările depresive majore se situează printre primele zece cauze ale bolii în aproape toate ţările, cu patru excepţii.
Din 2006, numărul de decese din cauza conflictelor şi a terorismului a crescut considerabil, ajungând la 150.500 în 2016 (+ 143% din 2006), în mare parte ca urmare a conflictelor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.
Numărul de decese cauzate de hepatitele virale (A, E, B, C şi D), inclusiv cancerele hepatice, cele mai severe forme de hepatită şi ciroză (1,34 milioane în 2016 în întreaga lume), l-a depăşit pe cel al deceselor cauzate de tuberculoză (1,2 milioane), HIV/SIDA (1 milion) sau malarie (719.000), potrivit Alianţei Globale pentru Hepatită analizând studiul, în condiţiile în care există medicamente pentru hepatita C, care pot vindeca infecţia în majoritatea cazurilor în trei luni şi un vaccin împotriva hepatitei B.
Acest studiu anual, finanţat de Fundaţia Bill&Melinda Gates, este coordonat de IHME.
