Copiii sunt audienţa cea mai importantă când vorbim de alimentaţie, pentru că o dietă echilibrată este esenţială pentru creşterea şi dezvoltarea lor normală şi pentru că la această vârstă ei îşi formează şi definesc obiceiurile alimentare pe care le vor urma de-a lungul vieţii.
O alimentaţie corectă promovează nu doar o mai bună stare de sănătate şi o susceptibilitate scăzută la îmbolnăvire, ci contribuie la dezvoltarea cognitivă şi la succesul şcolar, susţine nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
"Lăsaţi să aleagă după criteriile lor, copiii nu vor selecta întotdeauna cele mai sănătoase alimente şi combinaţii alimentare. Preferinţa lor intrinsecă pentru alimente dulci îi face şi mai vulnerabili în faţa avalanşei de reclame de profil, la care sunt expuşi practic de la naştere. Lupta între educaţie şi reclamă este nedreaptă, iar efortul de timp şi răbdare al părintelui şi mai ales al celui care educă trebuie să fie constant şi susţinut", a afirmat Alexandrescu.
Potrivit acesteia, un instrument util în stabilirea elementelor din dieta copilului este piramida alimentară, creată pentru aceştia, şi care este diferită de cea a adulţilor, prin mărimea porţiilor recomandate şi prin aportul diferit al unor nutrienţi cheie (calciu, fier, sodiu, grăsimi etc).
"Prin urmarea corectă a recomandărilor care reies din piramida alimentară pot fi create programe alimentare bazate pe produse alimentare variate, bogate în nutrienţi şi echilibrate energetic (caloric), în funcţie de vârsta copilului", a explicat nutriţionistul.
Lygia Alexandrescu a spus că la baza alimentaţiei copilului trebuie să se afle glucide complexe, porţionate moderat (pâine, cereale, orez, mămăligă, paste).
De asemenea, fructele şi legumele proaspete şi gătite dietetic constituie următoarea clasă de produse alimentare obligatorii în dieta copilului, datorită aportului de fibre, enzime şi multivitamine şi minerale pe care le conţin.
"Carnea slabă, peştele, ouăle conţin proteine şi îi asigură copilului şi aportul de fier, însă porţiile nu trebuie să depăşească 80-100 g carne pe zi, iar metoda de gătire să fie dietetică (fiert, la grătar sau la cuptor, nu prăjit). La acelaşi nivel în piramida alimentară se află produsele lactate (lapte integral, brânzeturi, iaurt, chefir, sana, etc.), importante datorită aportului de calciu, proteine şi vitamina D. Cel mai limitat nivel al piramidei este cel care conţine uleiuri, grăsimi şi dulciuri rafinate şi de aceea ele trebuie consumate cu mare atenţie şi doar ocazional, fiind bogate în calorii şi sărace în nutrienţi", a arătat nutriţionistul.
Potrivit acesteia, lista de alimente care trebuie să se regăsească în dieta copilului trebuie să conţină şi produse obţinute din cereale integrale (orez, ovăz, grâu integrale), legume (cu frunze verzi, bogate în clorofilă şi cu pigment cât mai închis la culoare, bogate în licopen), fructe (citrice, mere bogate în vitamina C, de pădure, bogate în antioxidanţi), ou (fiert cleios), brânzeturi proaspete şi cu aport scăzut de sare, carne de curcan şi somon, fasole uscată, nuci şi alte oleaginoase crude, condimente (turmeric, mentă, scorţişoară).
De asemenea, lista ar putea să conţină şi miere cu multiple beneficii, însă efectul asupra greutăţii corporale este acelaşi cu cel al zahărului.
