Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, consideră că numărul mamelor minore din România se poate diminua doar dacă acestea vor merge la şcoală, iar educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, "care să facă parte din curriculă".
"Accesul la educaţie şi la educaţie sexuală sunt principalele probleme. Şi ar trebui să evităm să rămânem cantonaţi exclusiv în această zonă, a educaţiei sexuale. Avem un nou ministru la educaţie şi sunt convins că o să putem să găsim o soluţie astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să facem educaţie pentru sănătate dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc ilegal la vârste extrem de tinere şi ca urmare au copii", a afirmat, Rafila, luni, la Senat, la o dezbatere generată de lansarea unui studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.
Rafila susţine că, în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale şi sociale, se poate interveni în parteneriat cu autoritatea locală, acolo unde există multe comunităţi în care procentul mamelor tinere este mare.
"La Ministerul Sănătăţii sănătatea mamei şi a copilului este o prioritate. Am reînfiinţat, după foarte mult timp, o structură care să se ocupe de sănătatea mamei şi copilului. Informaţia legată de contracepţie este importantă. Cred că putem să lucrăm împreună în perioada următoare şi trebuie să integrăm politicile în acest domeniu pentru a preveni sarcinile în rândul minorelor prin educaţie, educaţie pentru sănătate şi facilitarea accesului la servicii medicale", a adăugat Rafila.
Mai mult de opt din zece mame şi gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, iar patru din zece accesează doar medicina de familie pe durata sarcinii, relevă un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România prezentat, luni, la Senat, într-o dezbatere cu această temă.
Analiza mai evidenţiază că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
Salvaţi Copiii menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia "Salvaţi Copiii" implementează proiectul "Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova". (sursa Agerpres)
