Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi Direcţia de Sănătate Publică din Tulcea au intensificat acţiunile de verificare a calităţii apelor şi peştelui din Marea Neagră, după distrugerea barajului de pe Nipru, Ucraina, de la începutul lunii, iar până în prezent toate probele analizate în laboratorul de specialitate au ieşit în parametri normali.
Directorul DSVSA, Mitică Tuchilă, a declarat, pentru AGERPRES, că dacă în mod normal erau prelevate şi analizate probe trimestrial sau săptămânal, în funcţie de zone şi de activitatea obiectivelor verificate, în ultima perioadă aceste teste şi analize au fost efectuate săptămânal sau chiar bisăptămânal.
"De la distrugerea barajului de pe Nipru nu au fost depăşiri. Au fost depăşiri de la începutul anului în diverse zone, altele decât cele de interes pe care le verificăm acum, ca urmare a dezastrului din Ucraina. Astăzi (miercuri, n.red.), am prelevat probe de la Sulina şi Sfântu Gheorghe, iar în zilele următoare vor fi prelevate probe şi de la Gura Portiţei", a precizat, pentru AGERPRES, directorul DSVSA Tulcea, Mitică Tuchilă.
Probele prelevate din apă şi peşte sunt analizate în Laboratorul sanitar-veterinar, considerat de referinţă în România, unitate care are acreditate peste 90 de metode. Pentru apă se fac analize fizico-chimice şi microbiologice, iar pentru peşte se fac analize microbiologice, parazitologice şi privind starea de prospeţime.
"Probele sunt analizate la laboratorul DSVSA, iar dacă există vreo suspiciune, probele se trimit pentru confirmare la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală sau Institutul de Sănătate Publică Sanitar-Veterinară din Bucureşti", a precizat directorul Tuchilă.
Potrivit unui comunicat remis miercuri de DSVSA, până în prezent au fost prelevate şi analizate aproape 60 de probe de apă din diferite surse, precum şi peste 34 de probe din peşte.
De altfel, specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Tulcea monitorizează zilnic, de săptămâna trecută, calitatea apelor din Marea Neagră, punctele de recoltare a probelor fiind Gura Portiţei, Sulina şi Sfântu Gheorghe. Testele privind calitatea apei vizează mai mulţi parametri, pentru a preveni apariţia oricărei probleme de sănătate publică, potrivit directoarei DSP, Carmen Caloianu.
În perioada 1991-1995, în judeţul Tulcea, s-au înregistrat peste 150 de cazuri de holeră, dar niciunul dintre ele nu s-a soldat cu moartea unui pacient diagnosticat cu această boală.
"În perioada în care eram cazaţi la un hotel (în timpul unui focar de holeră din Sulina, n.red.), era plin de turişti. Au întrebat ce se întâmplă, dacă se expun vreunui risc. Şi atunci m-am ridicat şi le-am explicat că locuim şi noi în hotel, aceeaşi hrană consumăm, apă plată îmbuteliată primeşte fiecare persoană 2 litri pe zi, iar faptul că ai consumat o apă sigură, o hrană pregătită în condiţii de igienă şi ai respectat normele minime de igienă elimină orice risc de a te îmbolnăvi. Am fost impresionată că nimeni nu a părăsit hotelul, iar în statisticile noastre nu avem niciun turist care să se fi îmbolnăvit", a afirmat medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.
După distrugerea barajului de pe Nipru de la începutul lunii, oficialii din Odesa, Ucraina, au tras un semnal de alarmă cu privire la scăderea calităţii apei, afirmând că testele de laborator au "identificat agenţi infecţioşi în ultima săptămână". Urme de Salmonella, ouă şi larve de viermi au fost găsite în apa care, de asemenea, a depăşit "semnificativ" nivelurile permise pentru E.Coli. Prezenţa acestora în apa din zonele deschise din regiunea Odesa, inclusiv în Marea Neagră, estuarul Bilhorod-Dnistrovski şi fluviul Dunărea, este considerată de oficialii ucraineni "o ameninţare reală la adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei".
Articole similare:
Risc de holeră în Marea Neagră: Poluarea ar putea ajunge pe litoralul românesc în două săptămâni
Cum îţi dai seama dacă ai holeră. Care sunt riscurile pe litoralul românesc
