1.500 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă în ultimii trei ani, pentru că nu au mai fost cerute, asistându-se la un derapaj către cele scumpe, potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.
"Medicamentul este făcut pentru România, dar nu ajunge la pacientul român, întrucât producătorul nu mai fabrică atât cât fabrica. Fabrică mai puţin pentru că ştie că medicamentul nu mai este cerut. Se clădeşte un cerc vicios şi dispar medicamentele de pe piaţă. Exact la fel cum dispar cele ieftine. În momentul în care eu nu am cerere de medicamente ieftine, deşi sunt stupefiat, aduc medicamentul ieftin, el este preţ de referinţă, în schimb eu nu am cerere pentru medicament, întrucât CNAS plăteşte la 300 de zile farmacistul. Farmacistul din ce să supravieţuiască? Nu are nicio vină farmacistul. Ia banii de la pacient, pe care şi-i blochează mai mult la casă, utilizând medicamente scumpe", a explicat Damian. Acesta a adăugat că din 2008 şi până în 2011 au fost refuzate de piaţă 1.500 de medicamente, printre care medicamente oncologice ieftine.
"Pur şi simplu nu mai erau utilizate. Este vorba despre medicamente oncologice, cardiovasculare, foarte multe pentru terapii antiinfecţioase. Este foarte clar că autorităţile trebuie să aibă consultanţi mai buni. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să înţeleagă ceea ce se întâmplă în piaţă. Acest derapaj către medicamente scumpe pleacă din proasta finanţare a sistemului şi absenţa oricărei note de fundamentare, a modului în care sistemul este finanţat, nu ai un studiu de impact... De exemplu, poţi spune «de mâine vrem să mai introducem încă o sută de molecule pe listă». Dar, pentru asta, verifici dacă există o sursă de finanţare, există un studiu de impact. Este o mişcare către medicamentele scumpe, însă cu toţii ne plângem de starea sistemului sanitar care este dezastruoasă", a adăugat preşedintele APMGR.
Damian afirmă că, dacă nu ai vaccinuri, nu ai prevenţie. "Vorbim de prevenţie, iar noi ne închidem un institut care producea vaccinuri, poate nu pe ultimele, cele mai recente, dar care se adresau unor grupe populaţionale importante. Erau vaccinuri foarte bune şi extrem de ieftine, ba chiar multe decontate de stat. Acum acest institut produce doar pe bucăţele", a adăugat Damian.
"Foarte puţin din taxa pe viciu merge la sănătate. Trebuie plecat cu o strategie a medicamentului, o reformare reală a sistemului sanitar, nu la această bătălie cu săbii şi cuţite în cabina telefonică. Pentru că ne certăm medicii cu Casa (CNAS), Casa cu ministerul, ministerul cu medicii. Ar fi necesar un memorandum între toţi jucătorii, dar acest lucru este imposibil. Este şi real că România alocă sub patru la sută din PIB sănătăţii. Problema este că, şi dacă s-ar aloca opt la sută, ar dispărea din sistem aşa cum dispar şi ăştia patru la sută. Restul de patru la sută ar putea dispărea tot pe paradoxuri, aşa cum vedem în piaţă în prezent. Realitatea: pacientul va plăti mai mult din buzunar, va avea acces la medicamente din ce în ce mai puţine şi mai scumpe; va avea acces poate nu la medicamentele de care are nevoie, ci numai la cele pe care producătorul încă le mai pune pe piaţă sau poate vor apela la vraci, care practică o medicină nebazată pe dovezi", a mai spus Damian.
"Medicamentul este făcut pentru România, dar nu ajunge la pacientul român, întrucât producătorul nu mai fabrică atât cât fabrica. Fabrică mai puţin pentru că ştie că medicamentul nu mai este cerut. Se clădeşte un cerc vicios şi dispar medicamentele de pe piaţă. Exact la fel cum dispar cele ieftine. În momentul în care eu nu am cerere de medicamente ieftine, deşi sunt stupefiat, aduc medicamentul ieftin, el este preţ de referinţă, în schimb eu nu am cerere pentru medicament, întrucât CNAS plăteşte la 300 de zile farmacistul. Farmacistul din ce să supravieţuiască? Nu are nicio vină farmacistul. Ia banii de la pacient, pe care şi-i blochează mai mult la casă, utilizând medicamente scumpe", a explicat Damian. Acesta a adăugat că din 2008 şi până în 2011 au fost refuzate de piaţă 1.500 de medicamente, printre care medicamente oncologice ieftine.
"Pur şi simplu nu mai erau utilizate. Este vorba despre medicamente oncologice, cardiovasculare, foarte multe pentru terapii antiinfecţioase. Este foarte clar că autorităţile trebuie să aibă consultanţi mai buni. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să înţeleagă ceea ce se întâmplă în piaţă. Acest derapaj către medicamente scumpe pleacă din proasta finanţare a sistemului şi absenţa oricărei note de fundamentare, a modului în care sistemul este finanţat, nu ai un studiu de impact... De exemplu, poţi spune «de mâine vrem să mai introducem încă o sută de molecule pe listă». Dar, pentru asta, verifici dacă există o sursă de finanţare, există un studiu de impact. Este o mişcare către medicamentele scumpe, însă cu toţii ne plângem de starea sistemului sanitar care este dezastruoasă", a adăugat preşedintele APMGR.
Damian afirmă că, dacă nu ai vaccinuri, nu ai prevenţie. "Vorbim de prevenţie, iar noi ne închidem un institut care producea vaccinuri, poate nu pe ultimele, cele mai recente, dar care se adresau unor grupe populaţionale importante. Erau vaccinuri foarte bune şi extrem de ieftine, ba chiar multe decontate de stat. Acum acest institut produce doar pe bucăţele", a adăugat Damian.
"Foarte puţin din taxa pe viciu merge la sănătate. Trebuie plecat cu o strategie a medicamentului, o reformare reală a sistemului sanitar, nu la această bătălie cu săbii şi cuţite în cabina telefonică. Pentru că ne certăm medicii cu Casa (CNAS), Casa cu ministerul, ministerul cu medicii. Ar fi necesar un memorandum între toţi jucătorii, dar acest lucru este imposibil. Este şi real că România alocă sub patru la sută din PIB sănătăţii. Problema este că, şi dacă s-ar aloca opt la sută, ar dispărea din sistem aşa cum dispar şi ăştia patru la sută. Restul de patru la sută ar putea dispărea tot pe paradoxuri, aşa cum vedem în piaţă în prezent. Realitatea: pacientul va plăti mai mult din buzunar, va avea acces la medicamente din ce în ce mai puţine şi mai scumpe; va avea acces poate nu la medicamentele de care are nevoie, ci numai la cele pe care producătorul încă le mai pune pe piaţă sau poate vor apela la vraci, care practică o medicină nebazată pe dovezi", a mai spus Damian.
