"Infecţia urechii medii sau otita medie reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale copilăriei. În sezonul rece, în care infecţiile respiratorii sunt mult mai frecvente decât în restul anului, părinţii trebuie să acorde o atenţie specială modului în care îşi îngrijesc micuţii, pentru ca aceştia să nu dezvolte infecţii ale urechii, ce pot duce, pe termen lung, chiar şi la deficit de auz", a spus şeful clinicii medicale de la Spitalul de Urgenţă Copii "Grigore Alexandrescu" din Bucureşti, profesor doctor Dumitru Orăşeanu, citat într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
În paralel cu suferinţa cauzată copiilor, otita medie generează un consum de antibiotice ridicat, fiind una dintre cele mai frecvente indicaţii pentru prescripţia de antibiotice, ceea ce poate conduce la creşterea rezistenţei la antibiotice, a adăugat medicul. În acest context, vaccinarea împotriva infecţiilor urechii medii este esenţială pentru diminuarea durerii şi a suferinţei la copii şi pentru a combate ameninţarea pe care o reprezintă rezistenţa la antibiotice. "Etiologia otitei medii include numeroşi agenţi patogeni virali sau bacterieni, care îngreunează prevenţia, iar cele mai importante cauze sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae non tipabil şi Moraxella Catarrhalis. Deoarece identificarea cauzei exacte a otitei medii este greu de realizat, este importantă prevenirea otitei medii prin intermediul unui vaccin cu o eficacitate cât mai ridicată, indiferent de cauză. În Romania este disponibil la ora actuală un vaccin care poate preveni până la 34% din otitele medii, indiferent de cauza acestora", a mai spus profesorul Orăşeanu.
Statisticile internaţionale arată că, în ţările dezvoltate, unu din o sută de copii suferă de complicaţiile supurative ale otitei medii, iar în ţările în curs de dezvoltare numarul lor creşte la unu din 20. Aceste complicaţii includ surditatea, inflamaţia locală a osului, denumită mastoidită, sau chiar infecţia potenţial fatală a creierului - meningită. În plus, otita medie poate induce şi alte complicaţii şi consecinţe pe termen lung, pentru că infecţiile repetate ale urechii medii au un important impact psihologic şi social asupra copiilor şi a familiilor acestora, dar şi un impact economic semnificativ asupra societăţii.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în România sunt raportate anual în spitale 5.480 de cazuri de otită medie. Alte aproape 40.000 de cazuri sunt înregistrate la medicii specialişti şi peste 94.000 la medicii de familie. Otita medie afectează în special sugarii şi copiii mici, cu vârste între trei luni şi trei ani, aceasta fiind de altfel şi perioada vitală pentru dezvoltarea şi învaţarea limbajului. Trei din patru copii suferă de cel puţin un episod de otită medie până la vârsta de trei ani, a mai spus profesorul Orăşeanu.
Otita medie, episodul iniţial al infectării urechii, are ca simptome dureri puternice, febră, tulburări de somn şi hipoacuzie. În pofida terapiei cu antibiotice, otita medie poate evolua spre afecţiune recurentă şi persistentă, de care suferă unul din cinci copii. Aceasta presupune de obicei vizite repetate la medic şi, uneori, intervenţii chirurgicale dificile şi anestezie. Forma acută poate evolua la forma mai severă, cronică, atunci când, indiferent de motiv, este tratată inadecvat sau când, după finalizarea tratamentului, nu se evaluează dacă timpanul s-a vindecat sau dacă nu există alte complicaţii nou-apărute. Dacă acestea sunt neglijate, boala poate deveni o problemă pe termen lung, a explicat Orăşeanu.
Există mai multe mecanisme prin care otita medie recurentă poate cauza deficit de auz. Cel mai frecvent este un revărsat sau o acumulare de lichid în spatele timpanului, care afectează vibraţiile acestuia. Deficienţele de auz pot cauza fie hiperactivitate, fie, din contră, lipsă de atenţie, precum şi întârzierea dezvoltării limbajului şi dificultăţi în integrarea în clasă sau în jocurile celorlalţi copii.
De-a lungul timpului, s-a constatat că apariţia otitei medii este asociată cu factori precum vârsta (copiii sub 2 ani sunt mai predispuşi la apariţia bolii), expunerea la fumatul pasiv, intrarea în colectivităţi (creşă), absenţa alimentaţiei naturale, cât şi utilizarea tetinei, a precizat Orăşeanu.
În paralel cu suferinţa cauzată copiilor, otita medie generează un consum de antibiotice ridicat, fiind una dintre cele mai frecvente indicaţii pentru prescripţia de antibiotice, ceea ce poate conduce la creşterea rezistenţei la antibiotice, a adăugat medicul. În acest context, vaccinarea împotriva infecţiilor urechii medii este esenţială pentru diminuarea durerii şi a suferinţei la copii şi pentru a combate ameninţarea pe care o reprezintă rezistenţa la antibiotice. "Etiologia otitei medii include numeroşi agenţi patogeni virali sau bacterieni, care îngreunează prevenţia, iar cele mai importante cauze sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae non tipabil şi Moraxella Catarrhalis. Deoarece identificarea cauzei exacte a otitei medii este greu de realizat, este importantă prevenirea otitei medii prin intermediul unui vaccin cu o eficacitate cât mai ridicată, indiferent de cauză. În Romania este disponibil la ora actuală un vaccin care poate preveni până la 34% din otitele medii, indiferent de cauza acestora", a mai spus profesorul Orăşeanu.
Statisticile internaţionale arată că, în ţările dezvoltate, unu din o sută de copii suferă de complicaţiile supurative ale otitei medii, iar în ţările în curs de dezvoltare numarul lor creşte la unu din 20. Aceste complicaţii includ surditatea, inflamaţia locală a osului, denumită mastoidită, sau chiar infecţia potenţial fatală a creierului - meningită. În plus, otita medie poate induce şi alte complicaţii şi consecinţe pe termen lung, pentru că infecţiile repetate ale urechii medii au un important impact psihologic şi social asupra copiilor şi a familiilor acestora, dar şi un impact economic semnificativ asupra societăţii.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în România sunt raportate anual în spitale 5.480 de cazuri de otită medie. Alte aproape 40.000 de cazuri sunt înregistrate la medicii specialişti şi peste 94.000 la medicii de familie. Otita medie afectează în special sugarii şi copiii mici, cu vârste între trei luni şi trei ani, aceasta fiind de altfel şi perioada vitală pentru dezvoltarea şi învaţarea limbajului. Trei din patru copii suferă de cel puţin un episod de otită medie până la vârsta de trei ani, a mai spus profesorul Orăşeanu.
Otita medie, episodul iniţial al infectării urechii, are ca simptome dureri puternice, febră, tulburări de somn şi hipoacuzie. În pofida terapiei cu antibiotice, otita medie poate evolua spre afecţiune recurentă şi persistentă, de care suferă unul din cinci copii. Aceasta presupune de obicei vizite repetate la medic şi, uneori, intervenţii chirurgicale dificile şi anestezie. Forma acută poate evolua la forma mai severă, cronică, atunci când, indiferent de motiv, este tratată inadecvat sau când, după finalizarea tratamentului, nu se evaluează dacă timpanul s-a vindecat sau dacă nu există alte complicaţii nou-apărute. Dacă acestea sunt neglijate, boala poate deveni o problemă pe termen lung, a explicat Orăşeanu.
Există mai multe mecanisme prin care otita medie recurentă poate cauza deficit de auz. Cel mai frecvent este un revărsat sau o acumulare de lichid în spatele timpanului, care afectează vibraţiile acestuia. Deficienţele de auz pot cauza fie hiperactivitate, fie, din contră, lipsă de atenţie, precum şi întârzierea dezvoltării limbajului şi dificultăţi în integrarea în clasă sau în jocurile celorlalţi copii.
De-a lungul timpului, s-a constatat că apariţia otitei medii este asociată cu factori precum vârsta (copiii sub 2 ani sunt mai predispuşi la apariţia bolii), expunerea la fumatul pasiv, intrarea în colectivităţi (creşă), absenţa alimentaţiei naturale, cât şi utilizarea tetinei, a precizat Orăşeanu.
