Când ai 20 de ani, vrei să petreci mai mult timp cu prietenii. La 35 de ani încerci să stai cât mai mult cu familia, dar la 70 de ani simţi că ai prea mult timp şi prea puţine lucruri de făcut. Acum oamenii de ştiinţă susţin că este momentul să schimbăm un pic programul de lucru astfel încât să scurtăm timpul petrecut la birou, dar să mergem la serviciu până la o vârstă mai înaintată. „Îmbătrânim din ce în ce mai mult...Copiii care acum au 10 ani ar trebui să muncească până la vârsta de 80 de ani. În schimb, ei nu vor fi supuşi unui program de lucru mai lung de 25 de ore pe săptămână, când vor ajunge adulţi”, a declarat Profesorul James W. Vaupel. „Din punct de vedere socio-economic, propunerea are sens. Important este ca noi toţi că contribuim cu un anumit volum de muncă. În secolul XX, s-a produs o redistribuire a bogăţiei. Cred că în acest secol, marea redistribuire va fi cea a orelor de muncă”, a mai adăugat Vaupel.
O bătrâneţe mai sănătoasă
James W. Vaupel, de la Centrul de Cercetare Danish Max Planck, din Danemarca, are o experienţă vastă în acest domeniu. El consideră că deţine argumente bune care să susţină ideea de a ne împărţi munca pe întreaga durată a vieţii adulte. „Există dovezi puternice care demonstrează că oamenii în vârstă, care lucrează part-time, sunt mai sănătoşi decât cei stau acasă. Acest lucru se datorează faptului că munca are capacitatea de a îmbunătăţi sănătatea oamenilor. Beneficiile nu sunt doar psihologice, redate de faptul că a face parte din societate îi face pe oameni să se simt bine, dar şi fiziologice, din moment ce atunci când muncim ne folosim şi creierele şi corpurile”.
Angajaţii tineri au mai mult timp liber pentru ei şi familiile lor
De asemenea, există şi unele argumente interpersonale bune. „Principalul argument este acela că oamenii cu vârste între 20 şi 30 de ani vor avea mai mult timp pentru a petrece alături de copiii lor, să facă sport şi alte activităţi importante care ne îmbunătăţesc vieţile. În situaţia actuală, tinerii muncesc excesiv de mult şi tânjesc după o pensionare lungă. Dar de ce nu am amâna acea pensionare, în schimbul unui program de lucru mai scurt?”
Va accepta publicul această idee?
Vaupel crede că publicul va îmbrăţişa ideea. „Ştim că oamenii în vârstă sunt dispuşi să lucreze dacă se simt în stare. Prin urmare bănuiesc că tinerii sunt dispuşi să lucreze mai puţin în tinereţe, dacă au posibilitatea de a lucra mai mult şi la bătrâneţe. Cred că multă lume va prefera noul sistem în locul celui actual, tocmai de aceea vom analiza această posibilitate în noul centru”, a încheiat profesorul.
