Timp de decenii s-a crezut că doar 10-12% dintre neoplasme ar avea origine virală, dar cercetări recente sugerează că virusurile ar fi implicate într-un număr mult mai mare de cancere, inclusiv tumori cerebrale şi leucemie. Cele mai bine cunoscute conexiuni de acest tip sunt cea care implică virusurile hepatitei B şi hepatitei C, care pot duce la apariţia cancerului la ficat, şi virusul papiloma uman (HPV), care determină o proporţie importantă de cancere de col uterin.
Acum doi ani, s-a descoperit că apariţia carcinomului cu celule Merkel (o formă agresivă de cancer al pielii) are loc adesea după o infecţie cu polyomavirus (răspândit la animale şi care se poate transmite şi la om). Iar în acest an, cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit o legătură între infecţia virală şi apariţia meduloblastomului, cea mai comună formă de cancer cerebral la copii.
Unele indicii sugerează şi existenţa unei legături între anumite virusuri şi cancerul de prostată.
Dacă toate aceste informaţii se vor confirma, demonstrând originea virală a unui mare număr de cancere, atunci, cred cercetătorii, există speranţa de a dezvolta vaccinuri care să protejeze împotriva infecţiilor virale şi, implicit, împotriva cancerelor produse de aceste virusuri.
O altă abordare o constituie dezvoltarea unor terapii care să ajute sistemul imunitar al pacientului să lupte el însuşi împotriva virusului. Dar acest lucru presupune înţelegerea deplină a felului în care se desfăşoară carcinogeneza indusă de virusuri. Or, procesul nu este încă bine înţeles de către oamenii de ştiinţă, deoarece se consideră că virusurile pătrund în celule şi le modifică funcţionarea, astfel încât acestea să contribuie la înmulţirea virusului. Însă, în acest proces, celulele mor, deci nu au cum să devină canceroase.
O ipoteză încearcă să explice fenomenul prin faptul că virusul ar rămâne în stare latentă în celule şi ar interveni în mecanismele genetice, împiedicând celula să repare mutaţiile produse în ADN.
