Parlamentul României, conform constituţie în vigoare, este instituţia reprezentativă a cetăţenilor şi este singura autoritate care are dreptul de a emite legi. Componenţa celor două camere ale Parlamentului - Camera Deputaţilor şi Senatul - este aleasă, conform legii electorale, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Acest lucru înseamnă că orice persoană care are vârsta de 18 ani împlinită şi este cetăţean român, indiferent de culoare, sex, orientare religioasă etc., are dreptul de a alege printr-un vot exprimat fără a fi obligat de cineva şi mai ales fără ca nimeni să ştie ce a votat acea persoană. Modul de alegere şi numărul de reprezentanţi este stabilit printr-o lege electorală (vom vorbi despre ea în perioada alegerilor, când vom explica toate detaliile), iar cei aleşi de populaţie au un mandat de 4 ani care poate fi prelungit doar în situaţii de excepţie, cum ar fi război, calamităţi naturale de mare amploare sau alte situaţii care nu pot permite desfăşurarea alegerilor.
Atribuţii pentru Parlament
Atribuţiile Parlamentului sunt cele care justifică prezenţa unui asemenea organism într-un stat democratic.
Prima atribuţie şi cea mai importantă este cea legislativă. Aceasta reprezintă capacitatea Parlamentului de a realiza şi de a emite legi, după care societatea noastră se ghidează şi se organizează. Un act normativ (lege) emis de Parlament, reprezintă un set de reguli generale de conduită într-un anumit domeniu, care au un caracter general şi sunt obligatorii, fapt ce înseamnă că statul poate impune respectarea lor prin constrângere (amenzi, ani de detenţie etc).
O a doua atribuţie se referă la organizarea şi activitatea Parlamentului, cum ar fi validarea mandatelor, alegerea şi organizarea conducerii şi adoptarea de regulamente de funcţionare, mai pe scurt modul în care Parlamentul îşi desfăşoară activitatea (vom vorbi despre acest subiect în episodul următor).
A treia atribuţie se referă la stabilirea direcţilor generale ale activităţii sociale, economice, culturale , statale şi juridice. Acest lucru înseamnă că instituţia legiuitoare poate stabilii bugetul, libertăţile omului, modul în care se vor desfăşura alegerile, modul de organizare a diferitelor instituţii şi organizaţii sau cadre legislative privind apărarea şi siguranţa naţională sau diferite impozite şi taxe.
O altă funcţie a Parlamentului, care a creat o serie de discuţii în ultima vreme în societatea noastră, este cea prin care poate alege, numi sau demite din funcţie diferiţi funcţionari sau demnitari publici: suspendarea preşedintelui, punerea sub acuzaţie a acestuia în caz de înaltă trădare, acordarea votul de încredere guvernului (numirea acestuia), retragerea încrederii (demiterea acestuia), numirea Avocatului Poporului, a şefilor serviciilor de informaţii. Totodată, fiecare cameră a Parlamentului numeşte câte trei judecători ai Curţii Constituţionale.
Una din cele mai controversate atribuţii est cea de control, care se realizează prin diferite comisii parlamentare, prin dări de seamă, rapoarte, programe etc. Membrii Parlamentului mai au voie să ceară informaţii despre diferite situaţie de la instituţii pentru verificarea unor situaţii din teritoriu sau pentru verificarea unor instituţii.
O ultimă atribuţie se referă la politica externă, prin care Parlamentul trebuie să ratifice sau să nu fie de acord cu diferite acte internaţionale negociate de Guvern (acorduri de împrumut). Aceştia mai au dreptul de a declara stare de război, de a începe sau de a înceta ostilităţi militare sau să participe la diferite structuri internaţionale (NATO, UE).
Începând de astăzi şi până la alegerile locale din vară şi cele parlamentare din toamnă, Monitorul de Galaţi va publica o serie de articole despre principalele instituţii ale statului, dar şi informaţii despre modul în care vor fi aleşi reprezentanţii noştri atât la nivel central, cât şi la nivel local. Totodată, din cauza discursului politic care este prezentat în perioada alegerilor centrale, în perioada de vară, vom publica o serie de articole care vor încerca să explice cât mai clar ce înseamnă anumite ideologii politice, cum ar fi socialismul, liberalismul, conservatorismul, populismul sau mai exact ce înseamnă să fii de stânga şi de dreapta. Toate aceste informaţii dorim să vi le oferim pentru a înţelege mai bine temele de dezbatere din perioada campaniei şi mai ales să aveţi informaţiile necesare despre atribuţiile pe care le vor avea aleşii. În cazul în care doriţi informaţii şi despre alte subiecte de natură politică vă stăm la dispoziţie pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , iar noi vom pregăti un material cât mai explicit pe subiectul solicitat.
