Subiectul legat de construirea podului peste Dunăre a fost repus pe tapet acum câteva luni, înainte de începerea campaniei electorale, de către Ciprian Dediu, preşedintele coordonator al Zonei Metropolitane Galaţi - Brăila, care a anunţat că noua structură înfiinţată permite atragerea fondurilor europene necesare construirii unui pod peste Dunăre, investiţie care ar reprezenta un pas important în dezvoltarea economică a zonei. La scurt timp după declaraţiile lui Cipirian Dediu a venit şi rândul primarului Galaţiului, liberalul Marius Stan, să repună pe tapet construirea podului peste Dunăre, un obiectiv care ar putea contribui, în opinia sa, la dezvoltarea erconomică nu numai a Galaţiului, în condiţiile în care potenţialul Dunării ar trebui exploatat la maxim. Preşedintele IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon, candidat din partea UDMR la un fotoliu de deputat în Colegiul 6, are cu totul altă părere în ceea ce priveşte proiectul privitor la construirea podului, temă care revine în actualitate la fiecare 4 ani, când au loc alegerile.
„Gogoriţa asta cu podul şi aeroportul apare din 4 în 4 ani, de parcă suntem în filmele cu proşti. Încep unii din administraţie sau din lumea politică să îşi dea cu părerea şi de fiecare dată se găsesc destui proşti care să îi creadă. Problema legată de construirea podului este una extrem de necesară pentru dezvoltarea ulterioară a economiei judeţului, dar de cele mai multe ori e tratată cu superficialitate şi în bătaie de joc, pentru prostirea populaţiei, şi aceste abordări nu sunt benefice”, ne-a declarat Marian Filimon.
„Un asemenea obiectiv nu se poate construi fără implicarea guvernului în nicio ţară”
Este opinia lui Marian Filimon, care a mai afirmat că un astfel de pod nu este decât la nivel de dorinţă şi de lobby accesibil autorităţilor locale din Galaţi şi Brăila, în rest fiind vorba doar de bătutul cu cărămida în piept aiurea.
„Un obiectiv de acest gen costă câteva sute de milioane de euro şi nicăieri, într-o ţară dezvoltată, nu se construieşte fără implicarea guvernului şi a statului, fără adoptarea unei hotărâri de guvern. Fără acordarea unor garanţii din partea statului, nimeni nu construieşte aşa ceva. Până în anul 2004, cu aprobarea guvernului român, chinezii au făcut studii de fezabilitate, de amplasament, aveau pregătite planurile de construcţie ale podului care urma să fie construit puţin mai jos de la trecerea bac de la Brăila, capătul celălalt fiind Măcin. Chinezii asigurau fondurile necesare şi asistenţa tehnică, iar firma care urma să construiască podul este firma chineză care acum construieşte autostrada suspendată din Bucureşti. În anul 2004, când a venit preşedintele Chinei la Bucureşti să semneze protocolul de construire al podului, premierul de atunci, Adrian Năstase, i-a spus preşedintelui Chinei că nu se mai poate face acest lucru şi că podul va fi făcut după 2007, după ce România va intra în Uniunea Europeană, lucru care nu s-a întâmplat”, ne-a declarat Marian Filimon. Acesta susţine că şi la ora actuală China ar fi interesată să facă anumite investiţii în România, cum ar fi construcţia podului dintre Galaţi şi Brăila, construirea autostrăzii suspendate şi a a drumului de centură al Bucureştiului.
