România se confruntă cu o provocare majoră legată de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având de cheltuit restul de 28 de miliarde de euro din totalul de 29 de miliarde alocate pentru următorii trei ani. Această situaţie crucială survine într-un moment delicat, când stabilitatea internă şi înţelegerea fenomenului global sunt imperative.
Până în prezent, ţara a utilizat aproximativ 1 miliard de euro, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene subliniind că primii doi ani ai planului au fost dedicaţi contractărilor, iar acum sunt semnate contracte în valoare de 30 de miliarde de euro. Aceste investiţii majore includ reorientări strategice, precum renunţarea la unele investiţii în spitale şi direcţionarea fondurilor către proiecte de energie regenerabilă şi eficienţă energetică.
Există, totuşi, preocupări în rândul companiilor privind întârzierile în primirea finanţărilor europene, chiar şi pentru contractele deja semnate. Aceasta ridică întrebări despre eficienţa sistemului de administrare a fondurilor şi capacitatea României de a absorbi aceste sume uriaşe într-un interval atât de scurt.
România se confruntă, de asemenea, cu riscul derapajului electoral, generat de neîncrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Dacă nu reuşim să ne depăşim limitele pentru a urmări interesul naţional, permanentizarea conflictelor interne va accentua neîncrederea cetăţenilor în cei desemnaţi să asigure stabilitatea şi echilibrul, favorizând ascensiunea partidelor extremiste. Acestea pun în pericol finanţarea prin PNRR, esenţiale pentru dezvoltarea ţării. Alimentarea imaginii de partide căpuşate şi într-un permanent conflict intern pentru supremaţia puterii poate întoarce România cu mulţi ani înapoi în termeni de democraţie şi dezvoltare.
În acest context, este vital să fie înţeles şi urmărit interesul naţional, înaintea oricăror interese meschine personale sau de grup. Colaborând permanent pentru a consolida o viziune unitară care să prioritizeze dezvoltarea României. Cu un orizont temporal strâns pentru implementarea proiectelor, România trebuie să demonstreze agilitate şi eficienţă pentru a asigura un impact pozitiv şi durabil asupra economiei şi societăţii, consolidând astfel parcursul de redresare al ţării în perioada post-pandemică.
