În România, oricine şi orice pare mai important decât siguranţa, viaţa şi confortul oamenilor. Este incredibil în ce situaţie s-a ajuns din cauza nepăsării şi a celor care urlă mai tare, indiferent cât de rău gândesc sau spun. Cum am ajuns într-o ţară europeană în care Constituţia protejează sănătatea, integritatea şi viaţa cetăţenilor, să protejăm animalele mai mult decât oamenii, motivând că le-am încălcat şi afectat teritoriul şi habitatul restrâns de acţiunea omului? Adevărat, dar totuşi cetăţenii României au şi ei dreptul de a se deplasa liber conform legilor în vigoare pe teritoriul ţării, în zonele turistice în special. Atitudinea exagerat protecţionistă în favoarea animalelor în detrimentul omului este o încălcare gravă a legii fundamentale.
Tragedia de la Buşteni redeschide discuţia controversată privind gestionarea animalelor sălbatice. Orice om care înţelege fenomenul şi respectă viaţa semenilor explica, că numărul urşilor s-a dublat în ultimii zece ani, ajungând la 8.000 de exemplare, în timp ce ONG-urile de mediu cer anularea ordinelor de împuşcare a urşilor. Mugurel Drăgănescu, preşedinte executiv al AGVPS, a declarat că numărul excesiv de mare de urşi a schimbat comportamentul acestor animale, care nu mai se tem de om şi au devenit periculoase.
„Nu am să înţeleg de ce în România primează viaţa ursului şi nu a omului. Unde sunt acum ONG-urile? Au băgat capul în tufiş ca broasca ţestoasă şi s-au retras! Păi unde sunt când spuneau că vânătorii-s criminali, săracii urşi? Păi acum ce se întâmplă? Au venit cu măsuri alternative? Au zis să folosim garduri electrice. Peste tot garduri electrice! Unde? Pe pârtii? Pe munţi? Sunt ţări din Europa, precum Slovacia, Finlanda, Suedia, unde se împuşcă anual 10 la sută din efectivul evaluat. În trecut, interacţiunea omului cu ursul era mult mai rară. De ce? Pentru că şi urşii erau mai puţini. Acum, interacţiunea omului cu ursul este din ce în ce mai deasă, pentru că urşii sunt din ce în ce mai mulţi. Sunt în vârful lanţului trofic în România, nu au duşman natural şi automat că ei se înmulţesc peste măsură”, a declarat Mugurel Drăgănescu.
Preşedintele executiv al AGVPS a precizat că tocmai numărul excesiv de mare de urşi a determinat schimbarea comportamentului acestor animale sălbatice, care au ajuns să nu se mai teamă de om, să nu mai reacţioneze nici măcar la zgomotele puternice făcute de motorul maşinii sau de armă. „Acum câţiva ani, la prima intrare a ursului în oraş, când auzeau o sirenă de maşină de poliţie, sau o goarnă, sau un hă-hă, un zgomot, fugeau de mâncau pământul. Acum, nu mai au nicio treabă, omul a devenit o pradă pentru urs, nu mai este un duşman”, a explicat Drăgănescu.
Acesta a atras atenţia că Ministerul Mediului a ajuns să plătească anual daune de peste 200.000 de euro oamenilor care au suferit în urma atacului de urs. Pe rolul instanţelor de judecată din Braşov, Prahova, Harghita şi Covasna sunt zeci de procese civile în care Ministerul Mediului este obligat să plătească pagubele provocate de animalele sălbatice în gospodărie sau rudelor celor care au fost omorâţi de urşi.
În prezent, o asociaţie de mediu a cerut în instanţă suspendarea şi anularea Ordinului M.M.A.P. din 2023 pentru aprobarea nivelului de intervenţie şi de prevenţie în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante. Cererea de suspendare a fost respinsă atât de Curtea de Apel Braşov, cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se judecă încă tot la Curtea de Apel Braşov dosarul prin care Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor cere anularea ordinului. Următorul termen de judecată a fost stabilit pe 19 septembrie.
Este clar că situaţia necesită măsuri urgente şi echilibrate pentru protejarea atât a oamenilor, cât şi a faunei sălbatice. Protejarea exagerată a animalelor în detrimentul siguranţei şi vieţii oamenilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale şi trebuie să fie reanalizată pentru a preveni tragedii similare în viitor.
