Deficitul bugetar structural al României a crescut îngrijorător şi se situează probabil peste 5,5% din PIB, potrivit unui raport recent. Această cifră subliniază problemele macroeconomice ale ţării şi evidenţiază nevoia stringentă de măsuri clare şi credibile.
În anul precedent, deficitul bugetar (ESA) a atins 6,2% din PIB. Dacă nu se iau măsuri adecvate, există riscul ca acesta să crească şi mai mult în anul curent. O analiză retrospectivă arată că investiţiile publice au variat între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Cu toate acestea, excludând fondurile europene, deficitul actual ar fi aproape dublu faţă de cheltuielile de capital.
Datoria publică a României este de aproximativ 50% din PIB, sub media UE de 80%. Totuşi, aceasta a crescut semnificativ faţă de 15 ani în urmă, când reprezenta doar 15% din PIB.
Există factori care complică situaţia: o ţintă nerealistă de deficit bugetar pentru 2023 de 4,4% din PIB şi un deficit de cont curent care a depăşit 9% din PIB anul trecut. Cu toate acestea, se estimează o scădere la sub 8% în acest an.
Experţii subliniază că România ar trebui să urmărească o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB. Un astfel de efort ar necesita compromisuri majore, însoţite de costuri semnificative. Aceste ajustări presupun creşteri de venituri bugetare şi o distribuţie echitabilă a efortului.
În acest context, România are nevoie urgentă de venituri fiscale comparabile cu media regională, iar colectarea eficientă a taxelor este esenţială. Chiar dacă fondurile europene pot contribui în anumite domenii, ele nu pot înlocui necesitatea ajustării macroeconomice.
Fără măsuri eficiente şi bine gândite, România se expune riscului de a intra într-o perioadă dificilă, cu potenţiale repercusiuni pe termen lung asupra situaţiei sale economice şi sociale.
