Comisia de la Veneţia a publicat, luni, 27 ianuarie 2025, un raport în care subliniază că doar în anumite circumstanţe şi dacă sunt îndeplinite mai multe condiţii şi garanţii o curte constituţională poate invalida alegerile.
„În ce condiţii şi în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituţională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, a fost întrebarea cu care a fost sesizată Comisia de la Veneţia de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Reamintim că, în 6 decembrie, Curtea Constituţională a decis anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale şi reluarea de la început a procesului electoral, în baza documentelor declasificate din şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Statului. CCR motiva că procesul electoral a fost viciat şi au fost încălcări ale legislaţiei care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului cetăţenilor.
Comisia de la Veneţia transmite însă că nu este de competenţa sa să analizeze faptele sau să examineze decizia Curţii Constituţionale a României, iar întrebarea adresată Comisiei de la Veneţia de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este de natură generală şi se referă la o analiză a dreptului constituţional comparat şi a standardelor europene şi internaţionale.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul reţelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate şi transparente sunt esenţiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările şi dovezile şi nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate (care pot fi utilizate doar ca informaţii contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparenţa şi verificabilitatea necesare”, se afirmă în raportul Comisiei de la Veneţia.
Ca punct de plecare în concluziile formulate în raportul publicat luni, Comisia de la Veneţia subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care va „asigura libera exprimare a opiniei poporului”, în raport cu normele CEDO.
„Având în vedere consecinţele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţiile prevăzute de lege. În acest privinţă, se atrage atenţia asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneţia care rămâne valabilă – de îmbunătăţire a legislaţiei privind anularea rezultatelor alegerilor”, se menţionează în comunicatului de presă.
În plus, în raport se mai arată că, de regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final: „Anularea unei părţi a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanţe foarte excepţionale (principiul ultima ratio)”. Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient şi prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularităţile ar fi putut afecta rezultatul”.
Standardele internaţionale nu impun şi nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale, menţionează raportul. Ţinând cont de faptul că instanţele, inclusiv instanţele constituţionale, sunt caracterizate prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneţia este de părere că puterea instanţelor constituţionale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la situaţii excepţionale circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoţit de măsuri adecvate şi garanţii adecvate şi suficiente care să asigure, în special, că orice arbitrar poate fi evitat. Procedura trebuie să fie echitabilă şi obiectivă şi să garanteze o decizie suficient de motivată; reclamanţii trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere şi de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile. În opinia Comisia de la Veneţia, aceste cerinţe procedurale se aplică, în principiu, şi deciziilor din oficiu care conduc la anularea rezultatului alegerilor.
Comisia subliniază că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăţilor şi intereselor electorale nu numai de către stat, ci şi de către actorii electorali publici şi privaţi – ţinând cont de faptul că statul are obligaţii pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.
Garanţiile procedurale sunt esenţiale, astfel cum a stabilit jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată, cu fapte clar prezentate care să dovedească nereguli grave.
”Propaganda de campanie intră de obicei sub incidenţa protecţiei libertăţii de exprimare, cu excepţia cazului în care depăşeşte limitele permise, de exemplu sub forma discursului instigator la ură împotriva adversarilor politici”, a precizat Comisia de la Veneţia.
Deşi campaniile online bazate pe platformele social media pot fi noi ca formă şi impact, utilizarea lor ar trebui să facă în continuare obiectul normelor generale privind finanţarea şi transparenţa campaniilor, se menţionează în raport.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul reţelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate şi transparente sunt esenţiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările şi dovezile şi nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate (care pot fi utilizate doar ca informaţii contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparenţa şi verificabilitatea necesare”, afirmă raportul.
Recomandările Comisiei de la Veneţia
Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral şi astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituţională sau de o instanţă electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.
Competenţa instanţelor constituţionale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar.
Anularea unei părţi a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanţe foarte excepţionale ca ultima ratio şi cu condiţia ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului.
Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoţit de garanţii adecvate şi suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă şi obiectivă şi o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influenţa rezultatul alegerile; părţile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-şi prezenta punctele de vedere şi dovezile, şi puterea discreţionară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăţilor şi intereselor de către stat, actori electorali publici şi privaţi, precum şi pe influenţa mass-media şi, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate şi finanţate din străinătate.
Statele ar trebui să reglementeze consecinţele tulburărilor informaţionale, ale atacurilor cibernetice şi ale altor ameninţări digitale la adresa integrităţii electorale; candidaţilor şi partidelor trebuie să li se acorde un acces corect şi acces corect şi echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligenţă artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidaţi în detrimentul altora.
Normele generale privind finanţarea şi transparenţa campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare şi trebuie să fie transparentă, iar platformele social mediasunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică şi sponsorii acesteia.
Raportul va fi înaintat spre aprobare în cea de-a 142-a sesiune plenară a Comisiei de la Veneţia (Veneţia, 14-15 martie 2025).
Raportul Comisiei de la Veneţia poate fi consultat AICI!
