Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat marţi că aproximativ 100 de milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru alegerile din 9 iunie.
"Pentru aceste alegeri au fost tipărite şi sunt distribuite în teritoriu - mai avem doar câteva judeţe în care buletinele pentru alegerile locale trebuie să ajungă - un număr de aproximativ 100 de milioane de buletine de vot, aproximativ 20 de milioane de buletine de vot pentru fiecare din cele cinci rânduri de scrutinuri din ziua de 9 iunie", a precizat Greblă, la o conferinţă de presă.
Potrivit şefului AEP, aceste buletine de vot au fost tipărite la Monitorul Oficial, iar toate materialele, ştampile de vot, ştampile de control pentru secţiile de votare, autocolantele şi altele, au fost realizate la Imprimeria Naţională.
Întrebat dacă vor putea exista probleme în legătură cu hârtia folosită la buletinele de vot, ca ştampila să se imprime şi pe altă parte a ei, Greblă a spus: "Am experimentat. Hârtia este luată toată de la Rezervele de stat, deci nu este achiziţionată de pe piaţa liberă. Drept urmare ea întruneşte toate condiţiile. Am făcut simulări. Nu prezintă niciun fel de problemă în acest sens".
BEC a dat câteva hotărâri, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea ştampilei.
207.389 de candidaţi la locale şi 494 la europarlamentare; cel mai în vârstă are 100 de ani
De asemenea, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, marţi, că la scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale şi 494 pentru cele europarlamentare, menţionând că cel mai tânăr candidat are 23 de ani, iar cel mai în vârstă 100 de ani.
Toni Greblă a precizat, în conferinţa de presă, că până în prezent sunt înscrişi în Registrul electoral 18.025.324 de alegători, iar numărul secţiilor de votare este de 18.955 în ţară şi 915 în străinătate.
Potrivit şefului AEP, la acest scrutin vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, 3.186 de consilii locale şi judeţene, precum şi 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European.
"S-au înscris un număr total de 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale. Din aceştia, 11.500 de persoane candidează pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar pentru funcţiile de primari candidează 11.386 de candidaţi", a spus Toni Greblă.
Dintre cei 11.386 de candidaţi înscrişi pentru posturile de primari, 9.776 candidează în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban.
În rural, pentru funcţiile de edil candidează 10,56% femei, iar în urban - 12,36%.
Cel mai tânăr candidat pentru alegerile care vor avea loc pe data de 9 iunie are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, "seniorul candidaţilor", are 100 de ani.
"Avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani", a precizat şeful AEP.
Pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 femei, ceea ce reprezintă 33,81% din total, "cu un procentaj un pic mai bun decât cel de la alegerile locale", după cum a arătat Toni Greblă.
Candidaţii vor fi votaţi de cetăţenii români în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor şi care au domiciliul fie în ţară, fie în străinătate şi nu şi-au pierdut dreptul de a alege.
"Avem înscrişi în Registrul electoral permanent 18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate", a anunţat Greblă.
În dimineaţa zilei de 9 iunie se vor deschide 18.968 de secţii de votare în ţară şi un "număr record" în străinătate - 915 secţii -, faţă de aproximativ 450 câte au fost organizate la scrutinul europarlamentar din 2019.
În privinţa secţiilor de votare, Toni Greblă a menţionat că cele mai multe vor fi în Bucureşti - 1.289, după care în Iaşi, Cluj, Bihor şi Bacău cu un număr cuprins între 783 şi 640 de secţii. Judeţele cu cele mai puţine secţii de vot sunt Tulcea, Covasna şi Harghita, cu aproximativ 200 de secţii de votare.
Din cele 915 secţii de votare organizate în străinătate, cele mai multe vor fi deschise în ţările în care şi prezenţa cetăţenilor români este mai mare. Astfel, în Italia vor fi deschise 150 de secţii de votare, în Marea Britanie - 147, în Germania - 104, Franţa - 66, în Republica Moldova - 52, iar în Statele Unite ale Americii - 48.
Votarea se încheie la ora 22,00; în mod excepţional se poate prelungi până la ora 23,59
La alegerile din 9 iunie votarea începe la 7,00 dimineaţa şi se încheie la ora 22,00, a afirmat, marţi, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, care a menţionat că acest proces se va putea prelungi, în mod excepţional, până la ora 23,59, în cazul în care mai sunt votanţi la rând.
Şeful AEP a prezentat, în conferinţă de presă, procedura de vot la alegeri.
El a precizat că, în ceea ce priveşte alegerile locale, cetăţenii români vor putea vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului.
La secţia de votare unde sunt arondaţi, alegătorii vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele secţiei un set de cinci buletine de vot - pentru alegerea cetăţenilor români în Parlamentul European, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean/primarului general al Capitalei, pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului Judeţean, pentru alegerea primarului localităţii/pentru alegerea primarului de sector şi pentru alegerea Consiliului local al unei unităţi administrative-teritoriale/Consiliu de sector.
Potrivit preşedintelui AEP, alegătorul va pune ştampila pe fiecare buletin de vot şi va avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată.
După exercitarea votului, alegătorul va ieşi din cabină, va împături buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior şi fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna inscripţionată corespunzător.
Alegătorul va preda apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot.
Greblă a completat că fiecare secţie de votare va avea pregătită o urnă specială care va putea fi folosită în cazul cetăţenilor care nu pot fi transportaţi sau au dificultăţi majore în a se prezenta la secţia de votare.
Aceştia vor trebui să depună cu suficient timp înainte la Biroul de circumscripţie locală un set de documente din care să rezulte că sunt în imposibilitatea de a se deplasa la secţia de votare, a precizat şeful AEP. Conform acestuia, aceste documente vor putea fi depuse chiar şi în duminica alegerilor, dar până la "o oră rezonabilă", recomandat ora 14,00.
"Votarea începe la 7,00 dimineaţa şi se încheie la ora 22,00. Totuşi, în mod excepţional, acolo unde preşedintele secţiei de votare observă că sunt cetăţeni care nu au apucat să voteze, dar ei se află în interiorul secţiei de votare sau în imediata apropiere a secţiei de votare şi stau la rând, preşedintele secţiei de votare poate să decidă prelungirea votării până la ora 23,59, când sistemul electronic de înregistrare la vot se va închide automat. Este vorba de ora locală, astfel încât ea diferă şi va diferi în funcţie de diverse ţări în care cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot", a explicat Toni Greblă.
El a mai arătat că, după încheierea procesului de vot, fiecare urnă va fi deschisă în prezenţa tuturor membrilor secţiei de votare.
În interiorul secţiei pot să mai fie prezenţi şi să asiste la numărarea voturilor observatorii străini şi internaţionali, reprezentanţii acreditaţi ai mass-media şi candidaţii, dacă sunt înscrişi în cursa electorală din circumscripţia respectivă, a transmis preşedintele AEP.
Urnele se deschid pe rând, după ce a fost activată de către operatorul prezent în secţie tableta, care are şi rol de cameră video şi va fi amplasată în aşa fel încât să observe întreaga operaţiune de numărare şi de consemnare a rezultatului votului în procesele verbale.
Urna specială va fi deschisă după ce vor fi deschise cele cinci urne, a mai arătat şeful AEP.
După această operaţiune, fiecare proces verbal va fi fotografiat, va fi pus într-o aplicaţie a AEP şi va apărea "aproape instantaneu" pe site-ul autorităţii.
"Din acel moment, nici fotografia, nici procesul verbal (...) nu vor mai putea fi modificate decât printr-o hotărâre, care şi ea va fi publicată în acelaşi format pe site-ul AEP, prin care s-a decis renumărarea voturilor sau îndreptarea unor greşeli", a mai explicat preşedintele AEP.
"Aceste documente vor avea un cod QR, pentru ca ele să poată fi uşor identificate, iar fără acest cod nu pot fi urcate în sistemul informatic", a punctat Toni Greblă, potrivit Agerpres.
Citeşte şi În judeţul Galaţi, 4.850 de candidaţi se bat pe funcţii, la alegerile locale din 9 iunie
