Oamenii de ştiinţă au modelat distribuţia geografică a 209 specii de şerpi veninoşi despre care se ştie că produc urgenţe medicale la oameni, pentru a înţelege unde diferite specii ar putea găsi condiţii climatice favorabile noi până în 2070.
Majoritatea speciilor de ofidieni vor avea ariile tradiţionale contractate din cauza dispariţiei ecosistemelor tropicale şi subtropicale, dar ca reacţie natural, numărul de exemplare urmează compensatoriu să crească, ca de exemplu vipera de Gabon din Africa de Vest (creştere până la 250%), aspida europeană şi vipera cu corn (se prevede dublarea lor).
Ţările din Asia de Sud şi de Sud-Est, precum şi părţi din Africa, vor fi afectate în mod deosebit, explică. Astfel, „cercetătorii prevăd că Nepal, Niger, Namibia, China şi Myanmar vor câştiga cel mai mare număr de specii de şerpi veninoşi din ţările vecine sub încălzirea globală”, detaliază un studiu publicat în revista Lancet Planetary Health. Migrarea şerpilor se explică, conform studiului, printr-o combinaţie între o creştere a zonelor inadecvate din punct de vedere climatic şi a factorilor socio-economici (inclusiv populaţii rurale cu venituri mici şi densitate mare, care îşi extind permanent suprafeţele cultivate).
„Trebuie urgent să înţelegem mai bine cum va afecta impactul medical noile teritorii şi numărul potenţial de oameni afectaţi de venin, astfel încât să ne putem pregăti”, a spus Anna Pintor, cercetător la grupul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), responsabilă de boli tropicale. O problemă care trebuie studiată rapid, căci după datele OMS, 1,8 până la 2,7 milioane de oameni sunt muşcaţi de un şarpe veninos în fiecare an, iar veninul este responsabil pentru 138.000 de decese şi 400.000 de amputaţii sau dizabilităţi permanente.
Pe lângă aspectul legat de sănătatea oamenilor, pierderea biodiversităţii şerpilor veninoşi va afecta funcţionarea ecosistemelor deja fragilizate şi va duce la pierderea unor resurse genetice valoroase.
„Comunitatea internaţională trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a contracara efectele schimbărilor climatice în deceniile următoare”, au avertizat cercetătorii.
Prin urmare, cercetătorii au invitat ţările să-şi împărtăşească permanent cunoştinţele în gestionarea şerpilor veninoşi. „La urma urmei, graniţele internaţionale nu sunt făcute pentru şerpi, ci pentru oameni”, a concluzionat Soumyadeep Bhaumik, profesor de medicină la Universitatea din New South Wales din Sydney (Australia).
