Originea primelor pisici domestice este învăluită în mister, însă un studiu genetic recent arată că felinele i-ar fi însoţit pe primii fermieri şi pe vikingi în călătoriile lor prin lume. Descoperirea a fost făcută în urma analizării probelor ADN prelevate din rămăşiţele a 209 pisici care au trăit în antichitate, descoperite în siturile arheologice, informează Live Science. Această analiză genetică, cea mai extinsă efectuată până acum în privinţa pisicilor, a scos la iveală faptul că au existat două valuri ale expansiunii acestor animale. În primul, felinele au venit din Orientul Mijlociu şi s-au îndreptat către estul bazinului mediteranean, alături de fermieri.
Al doilea val de expansiune s-a petrecut câteva mii de ani mai târziu, şi s-a întins până în Eurasia şi Africa unde pisicile au ajuns călătorind pe mare. Acest al doilea val a avut loc începând din secolul al IV-lea î.e.n. până în secolul al IV-lea e.n., dovadă stând faptul că exemplare de pisici din Egipt — unde aceste patrupede aveau importanţă religioasă şi erau de multe ori mumificate — au fost descoperite în nordul Germaniei, într-un sit arheologic cu rămăşiţe vikinge datat între 700 e.n. şi 1000 e.n. Cercetarea s-a bazat pe analiza ADN-ului mitocondrial, care este transmis pe cale maternă şi e separat de ADN-ul nuclear, moştenit de la ambii părinţi.
Dovezile arheologice arată că pisicile şi oamenii au început să interacţioneze la începutul dezvoltării agriculturii. Oamenii de ştiinţă cred că pisicile au fost luate pe vase pentru a ajuta la eliminarea rozătoarelor. Rezultatele cercetării au fost prezentate la cel de-al şaptelea simpozion internaţional de arheologie biomoleculară, ce s-a desfăşurat la Muzeul de Istorie Naturală al Universităţii Oxford.
