Astfel de studii pot explica în continuare modul în care modificările microbiomului sunt asociate cu diferite boli ale pielii, cum ar fi dermatita atopică. Aceasta este una dintre cele mai frecvente infecţii ale pielii atât la oameni, cât şi la prietenii noştri cu patru picioare, care poate dezvolta hipersensibilitate la mulţi alergeni de mediu şi microbieni.
Cercetarea lui Rodrigues Hoffmann (Texas A&M University) vizează în principal caracterizarea diferenţelor în microbiomul pielii în funcţie de rasă, sex, vârstă, starea de sănătate a animalelor şi modul în care mediul ar putea influenţa microbiomul pielii la animalele noastre de companie.
Modificările în populaţiile microbiene de pe pielea animalelor au fost în mod anterior evaluate folosind tehnici convenţionale de microbiologie. Secvenţierea genelor ARNr 16S bacteriene a dezvăluit că dermul este locuită de un microbiom foarte divers şi variabil. Scopul studiilor a fost de a descrie microbiomul care populează diferitele zone ale pielii şi de a compara flora microbiană la câini sănătoşi şi alergici.
S-a observat o bogăţie mai mare de specii şi o diversitate microbiană în probele din pielea cu păr în comparaţie cu suprafeţele fără păr sau joncţiunile mucocutanate.
În toate regiunile examinate, cea mai abundentă a fost grupa Proteobacteria şi Oxalobacteriaceae. Pielea câinilor alergici a avut o bogăţie mai mică de specii în comparaţie cu câinii sănătoşi. Câinii afectaţi au avut proporţii mai mici de Betaproteobacteria Ralstonia spp. în comparaţie cu cei sănătoşi.
La bolnavii de atopie, s-a descoperit că modificările microbiotei cutanate se datorează unor mecanisme diverse, cum ar fi modificarea funcţiei de barieră epidermică, mutaţii ale receptorului Toll-like 2, niveluri reduse de peptide antimicrobiene şi/sau o expresie crescută a proteinelor matricei extracelulare.
Este imperativ pentru noi să înţelegem mai bine populaţiile microbiene care locuiesc pe pielea animalelor. Capacitatea de a descrie microbiomul pielii la animalele sănătoase şi de a identifica modificările care apar în microbiomul pielii în stările de boală, ar putea dezvălui rolul microbiomului în patogeneza bolilor de piele şi, eventual, să identifice măsuri mai bune pentru tratarea afecţiunilor pielii, în cele din urmă. reducerea utilizării şi a rezistenţei la tratamentul antimicrobian sistemic. „Aceasta este o zonă fascinantă, deoarece acum putem dezvălui microbii «secreţi» care locuiesc în pielea de câine şi pisică”, a spus Rodrigues Hoffmann. „Sunt atât de multe de făcut pentru a înţelege mai bine microbiomul pielii animalului nostru!”, a adăugat acesta.
