Nu este o noutate: câinii mari trăiesc în medie mai puţin decât cei mici!
Un Yorkshire sau un Teckel poate trăi până la 16 ani, un Chihuahua până la 20 de ani. Rasele de câini mai mari, cum ar fi Saint Bernard, Mastiff sau Newfoundland, nu trăiesc în medie mai mult de 10 ani. Cercetătorii de la Universitatea din Adelaide din Australia au aflat de ce. Pentru un nou studiu publicat în „The American Naturalist”, doi biologi au analizat principalele motive care ar putea explica aceste diferenţe izbitoare în speranţa de viaţă. Pentru studiu, ei au examinat cauzele comune ale morţii la 164 de rase de câini de diferite dimensiuni. Şi unul din motive iese în evidenţă cu predilecţie la câinii mari: cancerul.
„Când am analizat comparativ aceste date, am constatat că rasele mari şi gigante aveau mai multe şanse să moară de cancer mult mai devreme faţă de câinii de talie mică”, a declarat autorul principal al studiului, doctorul Jack da Silva. „Câinii mari nu îmbătrânesc neapărat mai repede decât rasele mai mici, dar cercetările au arătat că, pe măsură ce greutatea corporală medie a rasei creşte, creşte şi riscul de cancer”.
Potrivit biologului, apărarea naturală împotriva cancerului a acestor rase de câini nu a ţinut pasul, întrucât selecţia artificială a produs din ce în ce mai mulţi câini de talie mare. Acesta ar fi o întârziere evolutivă, având în vedere cât de repede canisele au modelat aspectul câinilor mari de-a lungul timpului. „Majoritatea celor aproximativ 400 de rase de câini pe care le cunoaştem astăzi au fost realizate în ultimii 200 de ani”, spune Jack da Silva. Dar genetica necesită timp, spre deosebire de moda şi criteriile oamenilor, care îşi doreau animale mai mari pentru vânătoare, păstorirea vitelor sau pentru competiţii. Câinii mari au ajuns astfel la dimensiuni extreme, mai repede decât ar fi permis evoluţia lor naturală. Şi apărarea lor împotriva bolilor nu a evoluat proporţional.
Rezultatele acestui studiu se potrivesc cu o teorie stabilită de biologul Thomas Kirkwood în 1977, conform căreia animalele îşi optimizează utilizarea energiei pe tot parcursul vieţii. Deci, dacă îşi investesc multă energie în reproducere, la începutul vieţii, atunci vor produce un număr mare de descendenţi, dar nu vor investi acea energie în apărarea împotriva cancerului sau în repararea daunelor cauzate de bolile celulare şi ADN-ului.
Pentru ca animalele din rase mari să reuşească să trăiască în medie câţiva ani în plus, ar trebui să se reproducă mai puţin, iar crescătorii să se concentreze pe selectarea exemplarelor longevive. În timp, "băieţii mari" de Cane Corso, Rottweiler sau Dog german ar putea ajunge să evolueze pentru a-şi recâştiga vigoarea biologică şi imunitatea împotriva cancerului.
