23 DECEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
The Economist: Cele două Parisuri ale Europei nu au fost niciodată mai îndepărtate
The Economist: Cele două Parisuri ale Europei nu au fost niciodată mai îndepărtate
Relaţiile dintre cele două ţări au fost în general pozitive de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Cel puţin până în august, când preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a ordonat expulzarea a romilor care locuiesc ilegal în Franţa, majoritatea cetăţeni români. Nu a trecut mult timp până când acuzaţiile de oportunism şi chiar rasism s-au îndreptat spre Franţa. Dar România a fost atentă să nu facă prea multe valuri. Ştia că are nevoie de sprijin francez pentru aderarea sa la spaţiul Schengen, prevăzută în martie. Din păcate, se pare că tocmai asta a pierdut, comentează autorul, într-un articol cu titlul "Lăsaţi-ne înăuntru".
Deşi aparent a trecut evaluarea tehnică a experţilor Schengen la finele săptămânii trecute, demersul României (dar şi al Bulgariei) este ţinut pe loc de Franţa, precum şi de Germania, din cauza acuzaţiilor că nu au reuşit să combată criminalitatea organizată şi corupţia.
Aşa cum era de bănuit, românii strigă acum "fault". Săptămâna trecută, ministrul de Externe Teodor Baconschi a sugerat că UE aplică "standarde duble" în cazul României şi Bulgariei şi riscă să alimenteze euroscepticismul în rândul cetăţenilor celor două ţări. Termenul de aderare în martie pare să fie o cauză pierdută, dar Baconschi încă speră ca ţara sa să adere în timpul preşedinţiei ungare a UE, care se încheie la sfârşitul lui iunie.
Informaţia că Franţa şi Germania vor să amâne aderarea României la Schengen a apărut înainte de Crăciun, dar răspunsul acesteia nu a ajutat prea mult cauza sa. Mai întâi, Baconschi a ameninţat că va impune obligaţii suplimentare Croaţiei, ţara candidată la UE cea mai apropiată de aderare. Apoi a spus că România va denunţa "mecanismul de cooperare şi verificare".
Separat, un grup de parlamentari români a spus că va amâna ratificarea unui protocol al Tratatului de la Lisabona, care permite adăugarea a 18 eurodeputaţi în Parlamentul European. Când a devenit clar că România nu se află în poziţia de a duce la îndeplinire aceste ameninţări, preşedintele Traian Băsescu a dat înapoi. Însă răul fusese făcut, comentează The Economist.

Şi Finlanda refuză intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen

Finlanda s-a raliat Germaniei şi Franţei şi a refuzat, la rândul său, intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE, a declarat joi un purtător de cuvânt al Guvernului finlandez. Decizia a fost anunţată în cursul vizitei pe care ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, a efectuat-o joi la Helsinki.
Într-o conferinţă de presă comună cu ministrul finlandez pentru Afaceri Europene şi Imigraţie, Astrid Thors, Wauquiez a subliniat că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va avea efecte asupra securităţii Europei. „O aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE ameninţă securitatea restului Europei”, a apreciat joi şi ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez. Declaraţia oficialului francez apare în aceeaşi zi în care ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a declarat că există carenţe şi critici faţă de sistemul judiciar şi în ce priveşte corupţia din România şi Bulgaria şi a reiterat poziţia comună franco-germană, care califică drept "prematură" aderarea Bulgariei şi României la spaţiul fără frontiere ce reuneşte 25 de state.

Articole înrudite