Tendinţa de creştere progresivă şi anuală a salariului minim ar trebui să devină o prioritate naţională, pe care să şi-o asume nu doar un guvern de stânga, ci toate guvernele viitoare ale României, consideră Liviu Pop, ministrul delegat pentru Dialog Social, după parcurgerea raportului Comitetului European asupra drepturilor sociale, privind modul în care autorităţile române au pus în practică prevederile Cartei Sociale Europene revizuite.
„Am luat notă de acest raport, care nu face decât să reconfirme o realitate socială şi economică tristă cu care România se confruntă de ani de zile...În România, ponderea lucrătorilor cu venituri sub pragul de risc de sărăcie este cea mai mare din Uniunea Europeană şi a crescut alarmant. În acelaşi timp, doar o treime din PIB merge către forţa de muncă (salarii, indemnizaţii şi contribuţii în seama angajatorului), în timp ce peste jumătate din excedentul brut de exploatare revine capitalului. Această situaţie nu este tolerabilă”, susţine Liviu Pop, într-un comunicat.
Potrivit acestuia, reîntregirile salariale şi creşterile succesive ale salariului minim au împiedicat sărăcirea şi mai acută a populaţiei şi a salariaţilor.
„Salariul minim a crescut de la 700 de lei (echivalentul a 155 de euro) în 2012, la 975 lei (aproximativ 215 euro) în prezent. Este o creştere semnificativă, care ne apropie încet de prevederile Cartei, care consideră că salariul minim net trebuie să fie superior pragului minimal fixat la 50% din salariul mediu net pentru a putea asigura un nivel de trai decent. De la 1 iulie anul acesta, Guvernul preconizează o creştere a salariului minim la 1.050 lei, adică echivalentul la circa 236 de euro, iar această tendinţă de creştere progresivă şi anuală a salariului minim ar trebui să devină o prioritate naţională, pe care să şi-o asume nu doar un guvern de stânga, ci toate guvernele viitoare ale României”, precizează ministrul delegat pentru Dialog Social.
În comunicatul citat, Liviu Pop îşi reafirmă deschiderea pentru dialogul cu sindicatele, patronatele şi societatea civilă, pentru a identifica, împreună, soluţii la problemele evocate în raport.
'Invit toţi partenerii sociali la un dialog constructiv şi la găsirea unor soluţii care să conducă la sistarea încălcării drepturilor sociale invocate în Carta Socială Europeană revizuită şi care să se traducă într-un trai decent, echitate socială şi finalmente mai multă democraţie pentru toţi cetăţenii României', a subliniat Pop.
Carta Socială Europeană revizuită a fost ratificată de România la 7 mai 1999.
